114
EMIL VRABIE
intinse ale teritoriului lingvistic ucrainean, nu sint cunoscute in limba literarà, din cauza sensului lor prea ingust, termiologic.
   b)	Imp r u mu turi din romàna cunoscute in li in b a ucraineanà literarà c a regionalism e. !n aceasta categorie intra termenii dialectali care au pàtruns in limba literarà prin intermediul beletristicii, grafie operelor de valoare ale scriitorilor ucraineni originari din tinuturile sud-vestice : Galitia, Podolia, Ucraina Transcarpaticà etc. In dic-tionarul amintit mai inainte eie sint insotite de mentiunea „regionalism" : àfyna, cara, cardnyn, fina, flojàra, fudùlytys’a, gàvra, hadzùga, karùca, kulésa, maj, nanàSka, plaj, pùtera, r$pa, sokotyty, spùdza, svàra, tàjstra, tarkàtyi, tùrma, vàtra, zentyc’a j.a.
   c)lmprumuturi	din r o m àn à in limba ucraineanà literarà. In afarà de rolul scriitorilor din sud-vest, in cazul imprumuturi-lor din aceastà categorie trebuie sà se aibà in vedere incà un fapt : eie au deve-nit un bun al limbii comune inainte de a fi pàtruns in limba literarà. Nu sint insotite de mentiunea „regionalism“ ìmprumuturile : bddika, brrfndza, bukàta, cap, càryna óyr, fudulija, fudùl'nyj, h'yrlo, keptàr', kolyba, kukurùdza, kycéra, lej, lévùrda màjze, malàj, mamalyga, papùsa, plekàty, remygàty, sapuvàty, Sutyj, try mbit' a, tyrlo, zèrep.
    Se constatà cazuri cind imprumuturi terminologice populare din romànà au dezvoltat in limba ucraineanà literarà acceptiuni noi, specifice stilului prin excelentà livresc. Astfel, rom. tàrinà, care in dialectele ucrainene de sud-vest i§i pàstreazà acela^i sens, intrind in limba literarà a ìnceput sà fie folosit si cu ìntelesul de „domeniu“, „tàrim", „sferà de activitate“, ca in urmàtorul citat din opera lui O.T. Honcar: Odepotcane 3aedanHH He 6yno òah ifboeo, mmape.u, e0H0 CKopiue 6yAO ùoMy 6/iaeocAoaen/iMM i nepenycmKoto e itapiiny óaxcanux nodeueie (Ukr.-russk. slovar', 370). Acelasi lucru s-a petrecut si cu termenul romà-nesc din domeniul pàstoritului a (a)plecà „a alàpta“, care in ucraineana literarà inseamnà, prin làrgirea sensului initial, „a hràni", „a ingriji“, „a dezmierda“. Pe baza sensului „a hràni“, „a nutri", a apàrut apoi expresia plekàty nadiju „a nutri speranta", calchiatà, probabil, dupà expresia cores-punzàtoare din limba rusà ori din vreo altà limbà de culturà cu care au venit in contact intelectualii ucraineni din perioada de constituire a limbii ucrainene literare contemporane. Acest calc lingvistic trebuie sà fie creatia vreunui scriitor sau publicist ucrainean originar dintr-o regiune de sud-vest, care cuno^tea din graiul sàu matern, vorbit in localitatea sau in tinutul natal, termenul plekàty cu sensul de „a nutri“. Cf., de ex., urmàtorul citat din opera literarà a lui Koc'ubyns'kyj : AHÒpiù n.’iKaB macMHy itadiio, iqo ece MUHemb-ch HKocb. (Ukr.-russk. slovar', 447).
    Limitele dintre cele trei categorii de imprumuturi (a, b si c) sint, binein-teles, relative, càci orice termen dialectal poate in mod teoretic sà devinà, datorità unor imprejuràri favorabile, element al vocabularului comun si apoi sà fie „ratificat" de limba literarà, sau, invers, sà fie mai intii folosit pentru „culoare locala“ in limba operelor beletristice, si pe urmà.gratie prestigiului celor mai valoroase dintre eie, sà intre in circuì tul limbii literare si, prin ea, sà se generalizeze in limba comunà.