112
EMII. VRABIE
atestat termenul pàstoresc bârzij „negru, dar cu pieptul alb"—vorbind despre oi çi capre —, format eu desinenta adjectivalâ -ij (cf. § 31) de la împrumutul din romàna +barz. Daca tinom seamâ si de faptul câ astàzi bdrzd „Ciconia alba" este folosit numai în graiurile din jumátatea de sud a Romànici, adicâ toemai în cele care sînt la distanta cca mai mare de ucraineanâ, trebuiesa admitem câucr. bârzijreprezintà un imprimait románese fearte vechi.
    în ucraineanâ împrumutul románese demnáty < rom. a (ín)demná pâstreazâ sensul de ,,a convinge“, ,,a determina", ,,a invita" pecare îl avea în romàna veche verbul a îndemnd.
     în lexicul graiurilor ucrainene de sud-vest, în primul rînd al celor car-patice, exista, desigur, fi alte împrumuturi din romàna care pâstreazâ parti-cularitâti fonetice si sensuri arhaice, sau care reprezintà arhaisme lexicale.
    § 4 Caracterul si ponderea împrumuturilor românesti în vocabularul limbii ucrainene. Din punctul de vedere al câilor prin care au pâtruns în ucraineanâ, cuvintele de origine româneascâ formeazâ douâ categorii bine distincte : împrumuturi populare si împrumuturi culte.
    a)	împrumutur ile populare dateazâ din cele mai vechi timpuri (vezi, de ex., jarÿc), s-au fâcut pe cale oralâ nemijlocitâ, uneori în conditii de bilingvism, de-a lungul multor secóle de vecinàtate teritorialâ si de con-locuire între purtàtorii unor graiuri româneçti septentrionale si cei ai graiurilor ucrainene de sud-vest, mai eu seamâ din zona Carpatilor Nordici. Ele sînt bine instalate în lexicul acestor graiuri, ceea ce rezultâ, printre aitele, din numàrul mare de derivate proprii la baza cârora au stat. Astfel, ucr. kl’ah „cheag", eu varianta foneticâ gl'ag, are în graiurile carpatice urmâtoarele derivate: gldgaty, cu perechea de aspect perfectiv zagldgaty ,,a închega", gláganyj „închegat“, „préparai eu cheag", glaganéc’ „lapte brînzit", gldganka ,,id.", ktaganÿc’ „piftie" çi, desigur, si áltele.
     Specialiçtii obiectivi recunosc rolul considerabil al împrumuturilor din romàna în instisi procesal de constituiré a unor graiuri ucrainene de sud-vest, mai eu seamâ transcarpatice çi hutule (Dzendzeli vs’kyj, Zasady, 21, ¿ylko, %). împrumuturile populare din românâ se referâ nu numai la pàstorit, ci çi la alte sfere ale vietii economice, sociale si spirituale : îmbrâcâmintea, raporturile de rudenie ÿi afinitate, cultivarea porumbului si prepararea ali-mentelor etc. (D z e n d z e 1 i v s’k y j, Vivcars’ka leksyka, Ovcevod. leksyka, Nazvy molocn. prod., Leksyka, Petrovici, Note etimol. II, 358 etc.).
    Un loc de seamà printre împrumuturile populare nemijlocite de la romàni îl detin termenii pentru relief si ape (toponimele si oronimele, ìn special ìn Carpatii Nordici1. Unele dintre acestea (kveera, mdgura) sînt atestate în documente ucrainene din sec. XIV—XV (Xndas, 145—146), ceea ce aratà câ ìn limba ucraineanâ vorbità eie erau cunoscute de si mai ìnainte.
     în sfìrsit, sìnt de mentionat si antroponimele de origine româneascâ din graiurile ucrainene carpatice. Unele dintre acestea au fost ìmprumutate de la romàni ìncà ìnainte de stabilirea hutulilor in actualul raion Raxiv din
     1 în aceastà privinta existà o literatura întinsâ (R o z w a d o w s k i, Rudnyc’kyj,
S	t i e b c r, Toponomastyka, H r a b e c, Marusenko, Halas, Topon. Zakarpat’t’a s.a.).