296 ANTON TANASESCU Aceastà terminatie apare fi in unele graiuri slovace de ràsàrit1 la locativul plural al substantivelor de toate genurile. Substantivele masculine au toate la cazul instrumental plural terminatia -ami ràspìndità in graiurile slovace ràsàritene : z b r at ami ,,cu fratii" ; nad d ubami „deasupra stejarilor“ M.H., Z.B. ; pred dvorami „in fata curtilor" M.H. ; z jednimi l'ud'ami „cu unii oameni" Z.B. In graiul cercetat desinenza -ami, la instrumental plural, este característica substantivelor de toate trei genurile 2, reproducind astfel o situatie similara existentà in dialectul slovac de ràsàrit3. Tabloul desinentelor cazuale ale substantivelor masculine in graiul din Marca Huta fi Zàuan Bài, este urmàtorul : Tipul chlap : N G D A L I sg- 0 -a -ovi -a -ovi -em pi. -i -ox -om -ox -ox -ami Tipul gazda: N G D A L I sg- -a -u -ovi -u -ovi -em pi. -ovia -ox -om -ox -ox -ami Tipul dub ( strom ) : N G D A L I sg- 0 -a;(-u) -u 0 ; -a -e -em ; -om pi. -i -ox -om -i -ox; -ax -ami Substantívele feminine. în graiul slovac din Marca Huta si Zàuan Bài, constatäm existentà unui numàr redus de tipuri flexionare datorità sincretismului ce se stabilente, la singular, in declinarea substantivelor de tipul diati si kost', iar la plural, 1 Graiurile din nordul regiunii SariS, inclusiv graiul din Dlhâ Liika. Vezi P. Ondrus. op. cit., p. 29; F. Buffa, op. cit., p. 14, 80, 81. 2 Vezi si substantivele neutre la p. 303. 3 Aceastà terminarle este ràspìndità in toate graiurile slovace ràsàritene din R. S. Cehoslo-vacà (Spis, Sariè, Zemplin si Abauj). Apare çi in graiurile slovace de tip ràsàritean din nord-estul R. P. Ungare ca çi în graiul slovac din Borumlaca si Vàrzari (jud. Sälaj). Vezi P. Ondrus, op. cit., p. 29; G. H o r à k, Nàrelie Pohorelej, Bratislava, 1955, p. 59, 67, 73, 142; F. Buffa, op. cit., p. 13, 81, 83, 87; J. Stole, op. cit., p. 386, 410—412, 413; G r. Benedek, art. cit., p. 234.