POMELNICUL DE LA BISERICANI
417
ale secolului al XVII-lea. La pomelnicul domnilor este adâugatâ — lipitâ pe manuscris — o listâ mai noua cu domniile de la Constantin Cantemir (1685—1693) sau Constantin Duca (1693—1695 si 1700—1703), pina la Constantin Mavrocordat (1715).
    Lista prelatilor bisericesti începe eu Anastasie, arhiepiscopul Moldovei {1572—1578), care, dupa cum am vâzut, a contribuii la dezvoltarea mánástirii si sfîrseste eu Ghedeon, episcop de H usi (1727—1728, 1734) 1.
    Lista boierilor, toarte ampia, cuprinde pe prim plan boierimea secolului al XVII-lea. Dintre donatorii mai importanti ai mánástirii relevàm pe Pátrascu Basotâ logofât, Gheorghe Basotâ vistiernic, lurascu Basotâ, Pâtrascu Ciolpan jitnicer, Costin postelnic, Toma postelnic, Iorga vel postelnic, Vasilie hatman, familiile Buhuçi, Çoldan, Cehan, Prâjescu, Catargiu çi áltele.
    Din cauza amestecului filelor în noua legâturà mai apare inclusâ în Pomelnic si « Rugàciunea pentru iertarea pâcatelor eu voie sau fârà de voie » (f. 38—39 v, 42—42 v), la care renuntâm în editia de fatâ.
    Transcrierea textului s-a realizat dupà originalul aflat în Biblioteca Universitarâ din Cluj. Aceastá operatie ne-a pus în fatâ o serie de problème dificile, pe care ne-am strâduit sâ le rezolvâm, respeetînd doua principii de bazâ : fidelitate cît mai mare fatâ de original si prezentarea unui text cît mai accesibil cititorului. Avînd în vedere acest ultim criteriu, am despârtit textul în fraze, introducînd punctuatia modernâ çi litere mari la numele proprii $i la început de fraze 2. Am coborît literele çi cuvintele suprascrise în paranteze rotunde si am notât titla deasupra cuvintelor prescurtate. Am renuntat în prezenta editie la semnele care notau accentui deoarece si în original apâreau inconsecvent.
    O dificúltate deosebitâ a prezentat încadrarea notelor marginale în text. Deoarece — eu toatâ pretuirea pe care o avem pentru editia Pomelnicului de la Bistrita 3 — considerâm cá tipárirea notelor pe marginea paginii prezintâ greutâti pentru cititor, recurgem la inserarea lor în textul Pomelnicului, urmâ-rind continuitatea fireascâ a expunerii, sau la sfîrsit de capitol4 atunci cînd textul este disparat, si le notâm eu paranteze ascutite, ca sâ se deosebeascâ de textul de bazâ.
    Deoarece am considérât necesarâ evidentierea în transcriere a scrisului din diferite epoci, am recurs la urmâtoarele semne :
    Textul scris de Parthenie este redat simplu, fárá nici un fel de indicatii suplimentare. Pârtile scrise tot de el, dar ulterior, sînt însemnate printr-o linie marginalâ verticalà.
     1	Ultímele 5 nume de pe lista prelatilor, printre care §i episcopul Ghedeon, sìnt adàugate in epoci ulterioare. In dreptul a trei din cei 5 prelati se face men^iunea «de aici », ceea ce trebuie interpretat ca indicare a mánástirii de baçtinà a prelatilor respectivi, deci cà s-au ridicat din mànàstirea Bisericani. Totul ar fi simplu, dacà despre arhiepiscopul Pahomie, fost episcop de Roman (1706—1714) n-am çti, de exemplu, cu sigurantà câ s-a càlugàrit la mànàstirea Neam-Ç.
      2	Cf. P. P. P a n a i t e s c u, Metodo, de publicare a documentelor, RIR, nr. VIII/1938, p. 339—345.
     3	D. P. B o g d a n. Pomelnicul mînâstirii Bistrifa, Bucureçti, 1941.
     4	A. Sacer do^eanu, Pomelnicul mînâstirii Argesului, in «Biserica Ortodoxa Românâ» LXXXIII/1965, nr. 3—4, p. 297—330.
27	— 1003