148
EMIL VRABIE
    harmasâr' „armâsar" — în graiurile bucovinene si hutule (Hrincenko, 274). Etimol. : < rom. armâsdr < lat. admissarius (Kaluzniacki, 16, Sàineanu, Istoria, 275, Candrea, 404—405, Scheludko, 129, Crânjalâ, 432, Rosetti, V, 119). Fârâ sa aibâ vreun fel de argumente, I. .Sarovol's'kyj nu admite aceastà etimologie (Sarovol's'kyj, 54). Dupa I.-A. Candrea, h- ar fi un indichi câ împru-mutul s-a fâcut din graiurile muldoveneçti. Acest lucru este foarte probabil, însâ trebuie avut în vedere câ proteza unui A-îneazul împrumuturilor eu a la initialâ poate fi si de origine ucraineanâ : cf., în graiurile transcarpatice, hdrsuv < magh. dsô „cazma“ (Dzendzelivs'kyj, Atlas Transkarp., h. 138). Vezi çi § 23.
     hâvra, vezi gâvra. helét(k)a, vezi geléta.
    hergév „ceaun“, „oalâ de fâcut mâmâligâ“ — în graiurile bucovinene çi hutule (Hrincenko, 280). Etimol.: < rom. dial, hârgâu ,,id.“, cunoscut în Moldova, Bucovina çi Transilvania (Candrea, Diet. Ib. rom., 582) < hîrdâu
<	magh. hordô „butoi“ (Kaluzniacki, 16, Scheludko, 130, Crânjalâ, 297 si 432, Rosetti, V, 119). Var. : hyrdév < rom. hîrdâu.
    herlÿha, vezi hyrlÿga. hirlo, vezi hyrlo.
    hluzâny, pl. tantum „coceni de porumb, dupâ ce s-au cules çtiuletii“ — în graiurile de stepâ (Zylko, 171). Etimol.: < rom. dial, hlujdni, pl.—în Moldova çi Bucovina (Candrea, Diet. Ib. rom., 583) < hluj „tulpinâ" -j-suf. -an (DLRM, 365).
    hornüta, vezi kornüta. hrun, vezi gruri. hurdâ, vezi ürda. hyrdév, vezi hergév.
    hÿrlo „gurâ a unui rîu“ — în graiurile de stepâ (Hrincenko, 286, Ukr.-russk. slovar', 328, Slovnyk movy Sevôenka, 132, cu referire la Nipru). Etimol. :
<	rom. gîrlâ < v.sl. de sud gnlo (Stocki, 352, Scheludko, 130, Sarovol's'kyj, 58, Vasmer, REW, I, 408, Mihâilâ, 97, nota 2). în ucr. termenul existâ din sec. XVI sau de si mai înainte (Sarovol's'kyj, 61). Cunoscut si în unele graiuri ruse (Vasmer, op. cit., ibid.) . Var. : hirlo. Dérivât : hyrlovÿj, eu suf. adjectival -ov-yj, vezi § 31.
    hyrlÿha, vezi kyrlÿh.
J
     jâfyna, jâfyn, jâfyry, vezi dfyna.
     jarÿc „arici“ 1 — în graiurile transcarpatice, precum çiîn Galitia, regiu-nile Drohobyc çi Stanislav (¿elechowski, 1114, Hrincenko, 541—542). Etimol:
      1 Text prescurtat al comunicärii Contributii la studierea influentei romänesti vechi cisupra limbii ucrainene, sus^inutä in noiembrie 1966, la Bucuresti, in cadrul unei sedin^e publice desfä-^urate sub auspiciile Asociatiei Slavistilor din Romania.