INFLUENTA ROMANEASCA ASUPRA GRAIULUI BULGAR DIN NOVO SELO
89
    17.2.	Substantívele de genul neutru, terminate în consoanâ, au trecut ìn categoria substantivelor de genul masculin, dat fiind cä in grai substantívele neutre nu se termina în consoanâ : kârc (< cìrcel), svoiàg, fei, Sold etc.
    17.3.	Sìnt interesante cazurile in care substantívele împrumutate cu formä de plural au trecut în grai în categoria plnralia tantum, iar áltele sînt interpretate ca avînd numai numärul singular.
     a)	plnralia tantum : zále ‘zale de fier’ (iar în graiurile româneçti vecine -—zalà sg.—pl. zale) ; mácale — forma articulatä pentru plural ‘ma|ele’; l’àkure ‘fleacuri’.
     b)	Cu formä de plural, interpretata in grai ca singular : gigilíí, gâinâc, mue, melé, popü, vior'ále, burée.
     Forma grâdel este interesantâ, deoarece a fost primita pe cale inversà : de la forma de plural grádele, în care vocala e se simtea ca marca a pluralului.
     17.4.	Cuvîntul ne(jd este la origine un diminutiv ‘neg, ne gel’, dar vorbi-torii graiului nu-1 simt ca atare.
    17.5.	Exista în grai forme de vocativ împrumutate care au suferit o desemantizare aproape completà, transformîndu-se în particule : vàto ‘fato’ adresate câtre o femeie sau fata ; fetiko ; pitcà, pueikà (adresare ireverentioasá càtre un bärbat sau bâiat).
     17.6.	La analiza morfologicä si a derivärii se pot stabili în graiul de care ne ocupâm formanti morfologici împrumutati din limba romàna, ca de exemplu : -or, ca marcâ a pluralului : puníáiór, cárvór, ápáiór. Forma obiçnuitâ de plural a cuvîntului cârv este cärve, pe cînd forma lárvór are o pronuntatä nuantä peiorativä. Asa cum aratä acad. VI. Gheorghievx, fenomenul este cunoscut si altor graiuri bulgare. în cîteva cuvinte elementul -or nu este simtit ca morfem al pluralului, ci ca sufix strîns légat de tema cuvîntului : dovlecór, rom. ‘dovleac, dovleci’, buracór rom. ‘burete, bureti’, vâlniSôr ‘grämäjoarä de lînâ', légat probabil de cuvîntul lînà — vàlna. Aici -or are roi de element derivativ.
     17.7.	Cu sufixul -el se formeazä în grai diminutive în special de la cuvinte bulgäresti : voinicél (<voinik + -el) ; momácél (<momàk + -el) ; sokatél ( < sokak -f -el) ; trànccl ~( < tranka + -el) .
    17.8.	Deosebit de interesant este modul în care au fost împrumutate substantívele articúlate de genul masculin §i feminin la numärul singular. Substantívele feminine care în limba românâ se terminä în à neaccentuat au pâtruns în grai în formä articulatä. Cauzele acestui tratament sînt de ordin formai. Marca numärului singular la substantívele feminine in graiul studiat este a, iar cea a pluralului este à, dacá se aflä în afara accentului si nu urmeazä dupä g, k ; ex. kráva, gláva (sing.) — krává, gláva (pl.) dar rúka, nóga (sing.) rúke, nóge (pl.).
     Pentru a fi incluse în categoria substantivelor feminine, cuvintele româ-neçti au fost împrumutate cu forma articulatä. Acest procès este facilitai de faptul cä in grai nu existä substantive articúlate çi în general articolul are spe-
    1 Cf. VI. Gheorghiev, 3ceMane na juoptfo.ioeuvHU e/ieJueHmu, in CôopnuK e ‘iccm na üKaàucMitK A.ieKcandp Teodopos — Bjaih no c iy lit d 'iti iti u ncmama My eo-àuiunuHa, Sofia, 1955, p. 199—201.