INFLUENT A LIMBIl ROMÀNE ASUPRA LIMBI! UCRAINENE
    M. Asezàri omenesti : cara, katun, mahalà ; Cf. $i A, pct. b.
    N. Termeni etnografici : obiceiuri credinte, etc. : arkàn, tàlee', dójna, dzok, gàjda, góga, kodàS, kraciin, kukùc, lavtity, màn(rì)a, pomâna, part', trymbit'a, vatazélo, z'àstra.
    0.	Fenomene meteorologice : fortuna, korkobéc', négura, piòva.
     P. Ìmprumuturi afective : aripàt, bet'àh, Ityndyj, lutiik, hroskaj, irybéha, hukl'ùk, byrzuvâtys'a, dzeg, facârnyj, flutür, folosÿty, frÿka, fudül'nyj, fudûly-tys'a, fuma, gâta, glóba, gogomân, maj, màjze, pacÿty, piz'ma, pózna, putér'a, samarâty, sardka, skapàty, stemperâtys'a, t'ar, ûra, urétno, urÿtnyj, vàre, xytl'ânec', yndemÿna, zmagulyty çi desigur, §i altele (cf., de ex., grupa I).
IV.	CALCURI LINGVISTICE
    § 37. Datoriti contactului indelungat si, pe alocuri, bilingvismului romà-no-ucrainean, in graiurile ucrainene de sud-vest se constata nu numai ìmpru-muturi lexicale, ci si semantice si frazeologice (calcuri). Am semna-lat cu alt prilej calchierea de càtre hutulii din Carpatii Nordici a sensului figurât al cuvîntului românesc a se prinde („a se inchega“ — vorbind despre lapte) : pid vplyvom tepla ta vid gl'agu lovit s'a moloko 1 „sub influenza càldurii si datorita cheagului se prinde laptele“ (Vrabie, Stadiul, 71). La acesta se pot adàoga alte calcuri. Astfel, romànii de pretutindeni folosesc expresia nici cìt negru sub unghie „foarte putin“, „(aproape) deloc“. Cf., la Ispirescu : „Da si din miini çi din picioare, cum se zice, çi folos, nici cìt negru sub unghie" (DLRLC, III, p. 188). Despre ràspìndirea ei larga vezi ALR II, vol. I, p. 35, raspunsurile la ìntreb. 2190 (Nu-i dau) nici cìt negru sub unghie. La ucrainenii din Carpatii Nordici se foloseçte expresia jak za niht'om come, ad lit. „cìt negru sub unghie“ (Programma, 31, ìntreb. 466), cu acelaçi sens ca çi in romàna. Este neìndoielnic ca ìmprumutul 1-au facut ucrainenii de la romàni, iar nu invers, caci expresia nu este cunoscutâ nici in graiurile ucrainene situate la distanti ceva mai mare de teritoriul limbii romàne, nici in ucraineana lite-rara, în rusa sau in poloni. Semnalam, din aceeasi sursi, inci doui expresii frazeologice dialectale ucrainene, calchiate, cu siguranti, dupi expresiile corespunzâtoare româneçti : u cotyry oka sau u cotyry oci „in patru ochi" (ibid., 31, ìntreb. 465) si natsce serdee ,,pe inima goalà", adici „pe nemincate" (ibid., 36 ìntreb. 464).
    Cìteva calcuri frazeologice si semantice dupi limba romàni semnaleazi la hutuli din Carpatii Nordici A. Vincenz : cynyty dity „a face copii“, sydity „a sedea“ si „a locui", nevol'a „nevoie“ (pe cìnd ucr. com. nevol'a ìnseamni „captivitate“) ç.a. 2.
    Numirul cazurilor de acest fel trebuie si fie mult mai mare. Culegerile de texte dialectale ucrainene din zona Carpatilor Nordici si din alte regiuni ìnve-cinate cu teritoriul lingvistic românesc vor constitui o sursi importanti pentru viitorii cercetitori ai acestui aspect al influentei limbii romàne asupra celei ucrainene.
      1	Volodymir Suxevyé, ryifv.ibuiuna, MaTepwuiH flo yKpaîncbKO-pycbKOÏ eTHo-Jiori'i Lwów, I9ÓI, vol. IV, partea II, p. 213.
      2	A. de Vincenz, op. cit., p. 148—149.