288
GHE0RGHF CIPLEA
barea lui ú in au fi apoi in i, afa cum s-a mentionat in legàturà, cu ú > au >ou in nota 5, p. 286 deoarece schimbarea (metafonia) lui ti in i a avut loc mai devreme1.
    4.	Dupà consoanele palatale, in graiul din Clopodia s-au pàstrat vocalele u fi u : (lit. ù, il), atit in interiorul cuvintelor cit fi in desinentele cazuale ale substantivelor feminine cu tema moale (la acuzativ fi instrumental sg.). Astfel, in interiorul cuvintelor : bfux „stomac“, lusn'e „loitrà“, cust’it „a curata" (a face curat ceva), klwlek2 „cheie" etc. In desinentele cazuale: acuzativ sg. naSu „a noastrà“, vasu „a voastrà“, psen'icu „gnu" 3, kukuficu „porumb", na n'u ,,pe ea", instrumentalul sg. se^mn'u ,,cu mine".
     5.	ín ceea ce privefte -3?, -ej, ca terminatii ale adjectivelor cu tema dura, in graiul studiai de noi intìlnim in cea mai mare parte forme ca in limba literarà in -</ precum fi in -ej fi -é (aceasta din urmà, adicà -é, a suferit o inchidere in pronuntarea sa de ex. malé mn ' esto „oraf mie", alàturi de care existà fi mali : mn ' esto, minuti : tejden „sàptamina trecutà", dvaasedesa :ti „al faizecifidoilea", tsiasedesa :ti „al faizecifitreilea", Sfiatni : ,,ràu, prost", dobri den ' „bunà ziua", do bri vecir „bunà seara", hotovi „gata" upeceni „fript", modri „albastru", bra-u-novi Saty „haine gri" remi : xleba „piine de orez“, takovi par „afa o pere che", klusti „gros“.
    in afarà de adjective, apar aceste forme cu 3?, ej fi in alte cuvinte, in pozitie interioarà : vozik „càrucior, car“, mli-.ko „lapte", pozitra „poimiine", zaSivat „a coase", nozik „cutit(af)", listek „bilet", polejfka „supà", pozetsku „poimiine", rejkali ,,au spus", strejcek „unchi; zejtra „mime" etc.4.
    6.	Pàstrarea diftongului aj in pozitie tautosilabicà este o altà caracte-risticà a graiului din Clopodia. Astfel, atit in pozitie initialà cit fi in pozitie
  1	Dialectal apare $1 forma klaül, dar foarte rar, cf. Jan Gebauer, op. cit. I, p. 262.
     2	Fórmele acestea sint atestate si in graiurile d o 1 e n e din Moravia, vezi J aromir B è 1 i c, op. cit., p. 60—61.
     3	In evoluta lor, aceste forme au avut unele particularità^i. Inainte de a se fi produs metaionia u > i intre consoana precedentà care era palatali — (exceptind pe j, V, ti) §i 11 s-a dezvoltat un i (j) de trecere de ex : nalju, vaSju, bfjux etc. Unii lingvi^ti, cum este de ex. : Sach-matov, cred cà inainte de a fi trecut i in ’« ar fi ajuns printr-o fazà intermediará sub forma redatà in scris prin », nu cum preconizeazà Gebauer cà ar fi un diftong tu. Este adevàrat cà scribii timpului au redat acest ’« prin in, yu, dar trecerea lui ’u in i este cauzatà de pierderea corela^iei palatale a consoanelor (cf. Jan Gebauer, op. cit, I, p. 275—278, 748—749).
     Cit prívente cronologia metafoniei lui ’u in i fórmele cu i sint atestate in monumentele de limbà cehà incà de la inceputul secolului al XIV-lea (1375). Frantiíek Tràvnicek opineazà cà ar fi inceput $i mai devreme ?i cà s-a scris la inceput iu (duiiu), de$i se promulga i (cf. Frantisek Trávnfeek, Historická mluvnice leskoslovenskd, p. 86). Din secolul al XIV-lea pinà in seculul al XV-lea, metafonia lui i $i-a atins apogeul. De atunci fórmele cu i sint mai pu^in freevente, eie se reduc. Mai intii a dispàrut i in fórmele verbale de conjugarea a Ill-a sau a IV-a de tipul lui pracije ,,(el) ea lucreazà" (vezi Bohuslav Havrànek — Alois Jedlicka, op. cit., p. 2 7; Frantisek Trávnfeek, Mluvnice spisovné òeStiny, I, Praha, 1951, p. 563. (Havrànek-Jedlicka preconizeazà clasificarea verbelor in 5 conjugàri, dupà tema prezentului indicativ persoana a Ill-a sg., iar Tràvnicek adoptà, drept criteriu de clasificare, tema infinitivu-lui, conform càreia, in limba cehà existà 6 conjugàri (clase). In felul acesta verbul pracovat „a lucra" $i panovat" a domni", dupà unii, se incadreazà la conjugarea a Ill-a (cf. Bohuslav Havrà nek-Alois Jedliòka), iar dupà altii, la conjugarea a Vl-a (Tràvnicek).
    4	Cf. Dana Koneíná, K jazykové situaci v tnalém vychodomoravském mèsti, in «Acta Universitatis Carolinae », Philologica, 3 „Slavica Pragensia" III, 1961, p. 119—126; J aromir Bélifi, op. cit., p. 141—145.