156
EMIL VRABIE
au fácut atítea imprumuturi de la románi; c) de regula, ucr. h nu trece in ro-máná la g, pe cind rom. g dá in ucraineaná g sau h ; d) rom. coliga se intinde mai spre sud-vest decit isoglosele ucrainismelor sigure din limba románá (vezi ALRM, I,s. n., h. 237, coliga, p.c. 192,605, 728, 784, 812,987 §i cotnlgá, p.c.537).
    kraéún „colac pentru ajunul Cráciunului“ — in graiurile lemkoviene in alte graiuri carpatice (¿elechowski, 376). Etimol.: < rom. cráciún „nasterea Domnului“ (Scheludko, 136, Petrovici, Note si. -rom., II, 346, Rosetti, V, 121), prin dial, cráciún. Un studiu pe teren, in graiurile carpatice — románesti fi slave — ar putea sá verifice, eventual, etimclcgia picpusá de Gh. Giuglea, dupa care cráciún ar deriva din lat. calaíionem, cf. calare ,,a cobori turmele toamna", íiind sárbátoarea acestei perioadei sau avind legáturá cu ideea de declin, cf. in íranceza dialectalá czlcr (Giuglea, Notes, 33). Var. kerciun < rom. cráciún. kreéún, vezi kratún.
    kukúc Io ,,mic cozonac" ; 2° „piinitá ce se dá copiilor de Anuí nou sau capomaná pentru sufletele mortilor"— in graiurile de vest (2elechowski, 388 Hrincenko, 322 Vincenz, 717). Etimol.: < rom. cocút „colácel" [DA,
I,	p. II, 609). D. Schneludko deriva termenul ucrainean din rom. cocútá Scheludko, 136). Despre u < o, vezi § 14.
    kukurúdz 1° „cucuruz de brad“ —: in graiurile lemkoviene fi in alte graiuri carpatice; 2o „stiulete de porumb“ — in graiurile hutule transcarpatice Hrincenko, 322, Dzendzelivs'kyj, Atlas Transkarp., h. 206, Denumirea stiu-letelui de porumb, p.c. 198—212, Izoglosy, 18). Etimol.: < rom. dial, cucurúz „id.", cu coresondente in dialectele altor limbi rcmanice: kukoreko „cucuruz de brad" — in graiurile din Rovergue (sudul Frantei), kukulette „cucuruz de chiparos" — in dialectul abruzzian, kokorin „id.“ — in dialectul milanez al limbii italiene etc. Sensul Io trebuie sá fie in ucr., ca $i in rom., anterior sensu-lui 2o. Cu sensul 2°, termenul románese a fost inregistrat pe o arie compatá in nord-vestul tárii, piná la zona de contact cu aria ucraineaná a cuvintului kukurúdz (cf. ALRM, s.n., I, h. 76), Var.: kokorúd'd'a, cu sensul Io — in graiurile transcarpatice (Hriníenko, 267). Derívate: kokorúdka, Io, cu suf. diminuí, -k-a; kukurúdza „porumb“—in ucr. ccmuná si in limba literará; de asemenea, in limba rusá (Ukr. -russk. slov.zr', 412, Vasmer, REW, I, 586, .Sanskij, Etimol. slov. russk. jaz., 173). kukurúdza, vezi kukurúdz. kulájstra, kulástra, kul'ásfra, vezi kurástra. kulés, vezi kulésa.
    kulésa Io „fáiná de porumb fiartá" (un fel de mineare) — in graiurile de vest, cunoscut, ca regionalism, $i in ucr. literará (Hriníenko, 322, Ukr.-russk. slovar', 413) ; 2o „casá rará cu lapte" — in graiurile polesiene (Lysenko, 38). Etimol. : < rom. culésá „id." (Io), de origine necuncscutá (DA, I, p. II, 653, Scheludko, 136, Petrovici, Note etimol. II, 358—359, Cioránescu, 220), cf. bg. kul'ása, ser. kulijeS). Var.: kulés (2o).
    kumnát „cumnat"—in graiurile de vest (¿elechowski, s.v.). Etimol.:
<	rom. cumnát < lat. cognatus (Miklosich, EWSl., 147, Candrea, 407, Candrea — Densusianu, 69, nr. 438, Scheludko, 137). kupán'a, vezi kúpka.