CRITICA ;i BIBLIOGRAFIE	523
xele vocalei nazale f, ale vocalelor reduse », b, ale grupurilor inicial ort-, óTl- etc., in graiu-rile din Orava reprezintà o mare diversitate. De aceste reflexe autorul se ocupà mai amanun^it in subcapitole separate.
      Referirile la un stadiu de limbà asja de veche ca limba slavà comuni sint bine justifícate, deoarece multe deosebiri intre graiurile actúale din Orava se manifesta tocmai in diferitele re-reflexe ale unor sunete din slava comunà. Ìnsà in descrierea graiurilor poate fi discutabil faptul cà in analiza sistemului actual al graiurilor se aplicà in mod concomitent douà puncte de vedere: cel sincronie iji cel diacronie. In prezentarea fonemelor din graiurile de astàzi autorul porneste de la corespondentele lor din slava comunà, dupà care se aratà locul pe care il ocupà aceste foneme in sistemul actual. Distingerea mai netà a celor douà planuri diferite $i prezentarea separata in douà capitole diferite a sistemului dialectal pe pian sincronie $i pe cel diacronie ar fi oferit o imagine mai unitarà despre sistemul graiurilor vorbite astàzi.
      in capitolul Morfologie, paradigmele pàr^ilor de vorbire sint ilústrate printr-un material bogat. Se acordà Ínteres deosebit diverselor variante dubletelor in graiuri, se indicà fórmele tipice $i cele pe cale de disparire, se aratà deosebirile intre graiul generatici mai in virstà ?i al celei mai tiñere. Se descríe modul in care se manifesta influenza dialectului slovac apusean $i a celui ràsàritean in graiurile din Orava.
      In capitolul urmàtor se stabilente locul graiurilor din Orava in sistemul graiurilor slovace. Sint o serie de tràsàturi, comune pentru toate graiurile din Orava. In privin^a altor tràsàturi aceste graiuri diferà intre eie. Din punctul de vedere al apartenen^ei la unul dintre cele trei dialecte slovace de bazà, particularità^ile graiurilor din Orava se pot grupa in felul urmàtor: a) particularità^i specifice numai dialectului slovac centrai, b) particularità^i care se Intil-nesc atlt in graiurile slovace apusene clt ?i in cele ràsàritene, c) particularità^i tipice numai pentru graiurile din Slovacia de Vest sau numai pentru cele din Slovacia de Est. Compa-rind graiurile slòvace din Orava cu celelalte graiuri din Slovacia, autorul ajunge la concluzii importante, referitoare la originea popula^iei din aceastà regiune.
      Graiurile din Orava de Jos sint graiuri slovace centrale tipice. Cele din Orava Centrala se deosebesc deja in multe p rivince de graiurile slovace centrale. Eie formeazà trecerea apre graiurile din Orava de Sus, unde se intilnesc numeroase elemente dialectale slovace apusene ipi ràsàritene. Aceste elemente au fost aduse in Orava de Sus prin intermediul coloni^tilor venivi din Treníínul de Sus (Slovacia de Vest), din Spis si Saris (Slovacia de Est). In urma acestor influente, graiurile, mai ales cele din Orava de Sus, pot fi considerate drept graiuri slovace centrale periferice.
      In graiurile vorbite in Orava de Sus se intilnesc ?i elemente de origine polonezà. A$a de exemplu, lipsa lui l silabic, cazul instr. sg. fem. de tip s tom dobrom lenom $i diferite im-prumuturi lexicale. Aceste polonisme se explicà prin contactul de veacuri cu graiul „goral" de origine polonezà, vorbit in partea de nord a Oravei.
      In cap. VII, pe baza izvoarelor istorice referitoare la a^ezàrile din Orava, sint prezentati factorii economici si sociali care au contribuii la formarea si diversificarea graiurilor. Aspectul slovac centrai al acestor graiuri se explicà in parte prin aceea cà in trecut, din punct de vedere administrativ. Orava a apar^inut de fostul judef Zvolen, cu graiuri slovace centrale. Popularea mai intensa a Oravei de Jos s-a petrecut in secolul al X1II-X1V-lea, dupà toate pro-babilitàtile tocmai din Zvolen. Imigrarea populatiei din Zvolen in Orava de Jos s-a extins mai tirziu §i asupra regiunilor dinspre nord, in Orava Centrala §i de Sus. Aici insà s-au supra-pus succesiv mai multe valuri de colonizàri. O altà regiune, in afarà de Zvolen, de unde s-a produs popularea Oravei a fost cea din Trenèinul de Sus invecinat (Slovacia de Vest). Prin aceasta se explicà o serie de partici] lari iati dialectale in aceastà parte a Oravei. In formarea graiurilor din Orava Centrala 51 de Sus insà un rol important 1-a jucat $i colonizarea valahà, in urma càreia in secolele XVI—XVII in Orava au fost ìntemeiate 51 (!) de località^!1 In Slovacia Centrala si in Orava au pàtruns valahii, trecind prin regiunea muntoasà din Slovacia de Est, prin Saris, Spis, Abauj si Gemer2. Un val de colonizare valahà a ajuns in Orava de Nord, prin teritoriu polonez, in urma càreia, in aceastà regiune, s-a format un grai de tran-zi^ie polonez-slovac.
      1	A. K a v u 1 j a k, Vaiasi na Slovensku, Skultétyho sbor., Martin, 1933. p. 367 ; J.	Macule k, Vaiali v západních Karpatech, Ostrava 1959 p. 329. .... . .	„ .. , vtTi
      2	Vezi recenzia lui B. Varsik despre of. cil. a lui A. Kavuljak, apärutl in rev.sta .	Brat,slava. Vili, 1934, p. 126-127.