automi trece la analiza concreta a materialului lingvistic grupat In urmàtoarele trei capitole: termenii pàstoresti polonezi de origine balcanicà (cap, czucha / / cucha, gieleta / / gielata, dzér, kierdel, klag, koliba, kornuta / / kurnula, koszdr, mlaka, perj (in limba vorbità pyré), sinty, strqga, (h)urda, waira, ¿etyca), termenii pàstoresti generali in Balcani (exemple, alese) (òa<f, coban, (d)zira, fecór, kehaja, koliba / / kaliva, kotar, kdrlik / / kwluk, tnaja, stan(e), strunga, sut, (h)urda, watra) si elementul slav in terminologia pàstoreascà a limbilor balcanice neslave (exemple alese): 1. Albanezà (bl'udd, bik, ledine, mlàkd, toriìtd, 2. aromìnà [\iaie) ¿ufo, izvor, klópati, magul), mèro, rnsntetór, 6zàky padi} sverlif, turuSte), 3. neogreacà (kilca, rnayùla, svurla). Dupà o analizà etimologica si semanticà amànun^ità a cuvintelor citate mai sus, in incheierea articolului, Z. Gol^b ajunge la concluzia cà « terminologia pàstoreascà de bazà a slavilor de sud (pornind de la limba macedoneanà) are caracter slav, terminologia de bazà a slavilor carpatici (pàstori) — pornind de la limba polonezà — are mai mult caracter stràin, reprezentind impru-muturi balcanice, cu o mare parte de cuvinte de origine sud-slavà ». Aceastà situale se explicà prin aceea cà pàstoritul s-a practicat la slavii de sud incà din vechime, in timp ce la ucraineni, slovaci §i polonezi, constituie o indeletnicire mai nouà (sec. XIV — XV), dezvoltatà sub o puternicà influenza romineascà.
      Joze Proganéik se ocupà de compozi^ia si stilili operei MeTO^weBO hchthc in articolili Zgradba in slog Metodijevega zitja, X, p. 57 — 79, iar Potar llìevski de douà traduceri ale operei lui Damaskin Studit 07)<raupós, in articolele MQKeóoHCKuom npeeoò uà flaMacKunom, XI —XII, p. 33 — 52 si « CpednoeopcKUom » npeeoò Ha JJaMacKunom, XI —XII, p. 53 — 72. In revistà mai este publicat un numàr de patru recenzii si o cronicà (Anòpé Mawn — ilo noeoò ocyMÒecem eoòitiUHUHama od paéavbemo, [André Mazon — cu ocazia a 80 de ani de la nasiere,] de
H.	Palenakovié, (XI—XII, p. 225 — 230) iar in voi. X, p. 159 —196 bibliografia lucràrilor publicate in primele zece numere din «MaiceiU)hckk jaiHK» §i un indice de nume, p. 197 — 214
DORIN GÀMULESCU
    DorDE SP. RADOJR-.IC, Srpsko-fìumunski odnosi XIV—XVII veka Extras din «roflHuiüaK <})H^o30(J)CKor (J)aicy;iTeTi y Hobom Cafly». I, 1956 p. 13—29.
      « Din epoca stabilirii lor permanente in Península Balcanica, adicà ìncepìnd din secolul al VII-lea, sîrbii au trait in comunitate sau in cea mai apropiatà vecinàtate cu romìnii. Treispre-zece secóle s-au scurs farà ca nici un ràzboi sà fi avut loc între ei. Este un exemplu rar de coexisten^ pafnica ìntre popoare ». Cu aceste cuvinte ce definesc spiritili in care sìnt examínate rela{iile politice fi culturale sìrbo-romine de-a lungul a douá secóle — cele mai bógate ìn astfel de manifestali — ¡si ìncepe B. Sp. Radojióié articolul intitulât Helafiile sìrbo-romine in necolele XIV—XVII. Autorul, profesor la Facultatea de filozofie din Novi-Sad, este cel mai cunoscut cercetàtor contemporan al vechii literaturi sìrbesti. in acest domeniu, in care a publicat peste
o	sutà de studii fi articole, o foarte pre{ioasà «Antologie a literaturii sirbe vechi» 1 fi o expunere sintetica, pe bazà de texte fi comentarii, cea mai buná de la clasica lucrare a lui Pavle Popo-vici 2, B. Sp. RadojiÈié a rezervat un spaghi larg studierii rela^iilor externe ale vechii culturi sirbe, in primul rimi cu culturile popoarelor vecine fi cu cultura rusà.
     Defi nu cunoafte limba romìnà, savantul iugoslav posedà o foarte bunà orientare ìn domeniul relafiilor politice fi culturale rominefti, folosefte curent bibliografìe romineascà fi, ceea ce e mai important, aduce contribujii valoroase intr-o serie de probleme deschise ale istoriei literaturii romìne vechi. Contribufiile sale cu privire la Macarie tipograful fi Gavril Protul au fost utilizate recent fi de cercetàtorii romini.
      Articolul apàrut in volumul I al « Anuarului Facultà^ii de filozofie din Novi Sad » nu este un studiu exhaustiv ci o schifa de 15 pagini a principalelor étape, fapte fi aspecte ale relafiilor sìrbo-romine in secolele XIV—XVI, o excelentà introducerc ìntr-o problema care ar necesita tomuri pentru o expunere aprofundatá fi compietà. Se ìn^elege ce nepretuit folos aduce acest artieoi (cu ftiri in cea mai mare parte cunoscute nouà. ca date de istorie romì-neascà), cititorilor iugoslavi fi celor straini, mai pu^in familiariza^ cu istoria tàrii fi a popo-
      1 Antologia stare srpske knjizevnosti (XI — XV11I velia) izbor, prevedi i objamjenja \'for{}(‘ Sp. Rado-jiéica, Belgrad 1960, 368 p.
      •Dorrte Sp. Radojìèic, Paieounu AyK cmape epnexe KtbUMceenocmu, Matita srpska, 1962, 360 p. (ìn bogata bibliografie care incheie lucrarea figureaza ?i 45 din articolele autorului).
573