pundeau si dorintei de luptà a maselor populare din tarile noastre »1. Aeeastà preeizare prezintà o deosebità importanza metodologica, pentru a se pune capàt confuziilor care s-au sàvirfit continuu in problemele de care ne ocupàm.
    Un alt procedeu metodologie aplicat cu succes de §tefan Pascu in expu-nerea sa este prezentarea paralela a legàturilor directe si indirecte cu t&rile cehe si analiza situatici social-economice interne. Acest paralelism oferà autorului explicatia « influentei exercitate de husitism asupra luptei maselor populare din |ara noastrà » 2. Mai departe, autorul, càutind o explieatie a faptului cà tàrànimea din Transilvania nu s-a dat bàtutà in fata « pedepselor pronun^ate de Gheorghe Lepef », aflà aeeastà impotrivire in « influenza ideologici husite, care nega efectele excomunicàrii bisericesti » 3. Apropierea ni se pare plauzibilà, defi in fata potopului de màsuri canonice, luate de bisericà ìmpotriva « eretici-lor », ìncà din a doua jumàtate a sec. al XIV-lea, másele populare se situeazà pe o pozitie de impotriviri caracteristice pentru perioada medievalà.
    Incercarea lui Diaciuc-Dàscàlescu de a periodiza desfàsurarea ràscoalei din 1437 capàtà o defìnitivà solutionare in expunerea din Istoria Rominiei, adoptindu-se trei faze bine distincte 4. S-ar putea spune cà prin analiza stàri-lor sociale si interpretarea dialecticà a evenimentelor istorice, legate atit de ràscoala din 1437, cit fi de unele aspecte ale husitismului, contribuya adusà de voi. II din Istoria Rominiei constituie un model de prezentare ftiintificà, sobrà fi concisa.
III.	Concluzii.
    In expunerea de mai sus, am reliefat felul in care istoriografia romìnà burghezà fi cea marxistà au càutat sà interpreteze ideile mifcàrii revolucionare husite. Pentru aceasta, am legat problematica husitismului de ràscoala de la Bobilna, ca fenomene istorice similare. Eie sint legate nu numai prin analogia revendicàrilor sociale, ci fi prin for^a revolucionará a ideilor husite, care au gràbit declanfarea ràscoalei din 1437. Istoria ràscoalei de la Bobilna nu poate fi separatà de anumite fenomene sociale cu profunde ràdàcini in struc-tura societàri feudale din sec. al XV-lea fi nici de ideologia husità. N-am làsat la o parte nici studiile in care cercetarea se limiteazà numai la evenimen-tele istorice din Transilvania.
    In consecinCà, acolo unde cercetàrile se limiteazà numai la ràscoala de la Bobilna, am seos in evidenCà indeosebi aplicarea principiilor marxiste in analiza fenomenelor sociale. ín legàturà cu aceasta, trebuie sà recunoaftem cà soli-daritatea de luptà a Càranilor romini fi unguri ìmpotriva exploatàrii feudale a fost schiCatà sumar de majoritatea istoricilor burghezi, fàrà sà se precizeze ìnsà cà ea constituie expresia nemijlocità a luptei de clasà. ín schimb, stra-tificarea socialà si periodizarea ràscoalei, alianCa vremelnicà dintre C**rani, elementele oràfenefti fi o parte a nobililor de rind, ca fi tràdarea acestora din urmà au fost analízate fi definite de istoriografia noastrà marxistà. Ma gìndesc, in primul rind, la preCioasa contributie a lui Diaciuc-Dàscàlescu, care
      1	Ibidem.
      2	Ibidem.
     3	Ibidem, p. 404.
     4	Ibidem, p. 404—415.
26 - c. 456
401