fi decît acei « majores terrae » ai diplomei din 1247, singuri ìn màsurà a aduna cantitàjile mai mari de grìne, vite, cearà sau alte produse càutate de italieni. Asemenea continue schimburi nu au râmas farà urmàri fi asupra evolu^iei din interiorul teritoriilor rornìnefti.
     Sensul acestei ac^iuni a fost determinai, fireste, de dezvoltarea interna, social-economica a Tàrilor Romìne, ìn care feudalismul se gasea ìn plinà ascensiune fi era, ìncà din primele decenii ale secolului XIII, cristalizat in elementele sale fundamentale. Comertul cu Peninsula Balcanica 1 nu numai cn nu a putut frìna evolutia interna, normala, a provinciilor romìne, ci dim patri va, accentuìnd cererea de màrfuri pentru schimb2, a contribuii la întârirea structurii feudale a socie-tati nord-dunarene care, odatâ cu secolul XIV, pâçeçte într-o noua fazâ, supe-rioarâ. Gâsind in nordul Dunârii orînduirea feudalâ ìntr-o etapà ascendenta, de maturizare, comertul cu Peninsula Balcanica a ac^ionat in aceeafi directe, consolidìnd situala clasei dominante. La capàtul acestei evoluii, càtre mijlo-cul secolului XV, negpstorii din Jàrile Romìne desfàsoarà un schimb activ si continuu de màrfuri cu alte Jàri, ajungìnd uneori pìnà in estui Medi-teranei; este urmarea fireascà a crefterii fortelor economice fi social-politice
fi cumpàràrile de màrfuri ale negustorilor genovezi care — faptul rezultà .implicit — nu-si puteau incheia tranzacfiile decìt cu diferitii reprezentan{i ai societàri de la Dunà-rea de jos;
     —	dintr-o màrturie veneziana mai tìrzie, din 1359, care arata limpede cà in prima jumatate a secolului XIV Italieni cumpàrau griul la Chilia: N. Iorga, Studii istoriee asupra Chiliei si Cetàfii Albe, p, 49 — 50 (sublinierea mea D.CG. ; asupra acestei màrturii vom reveni cu alt prilej).
     1	Inclusiv cel fàcut prin intermediul genovezilor.
     2	Dacà nu putem urmàri in cifre evoluta schimburilor cu Peninsula Balcanicà, de-a lungul aecolelor X—XIII, o apreciere globalà, la finele perioadei considerate, este totusi posibilà.
     Registrul notarului genovez Gabriele di Predono din Pera, inregistreazà intre 27 iunie fi 7 octombrie 1281 contraete de comandità cu diferite destinaci, insumind urmàtoarele valori (cifre rotunde) :
   Romania (Imperiul Bizantin)................................4.851 hiperperi	...... 28,4%
     Tóate porturile Crimeii, cu exceptia Caffei . . . .	3.453 hiperperi	...... 20,3%
  Vicina ........................................................................3.421 hiperperi	...... 20,0%
  Genova ....................................................................3.204 hiperperi	......18,7%
  Caffa ........................................................................1.476 hiperperi	...... 8,6%
  Adrianopole ............................................................689 hiperperi	...... 4,0%
  Total ...............................................................17.094 hiperperi	......100,0%
     (Cifre luate din « Revue historique du sud-est européen », XXI, 1944, p. 48 ; cf. Recherches sur Vicina et Cetatea Albâ, p. 47—48).
     Deci, potrivit contractelor inregistrate de Gabriele di Predono, Vicina se situeazà pe primul loc fata de toate porturile Màrii Negre fi pe locul secund fa^á de volumul global al tranzactiilor ìncheiate de acest notar genovez. Pozifia fruntasà a Vicinei ìn comertul international purtat pe Marea Neagrâ ilustreazà totodatâ ji capacitatea provinciilor romineçti, in ultimile decenii ale secolului X///, in domeniul schimburilor comerciale: cei 3421 de hiperperi reprezintà nu màrfuri de tranzit, ci tranzac^ii directe ale genovezilor cu populaba localà. Cu alte cuvinte, atìt importurile cìt fi exporturile priveau direct tinuturiie de la Dunàrea de Jos, cu hinterland mai ìntins; Vicina anilor 1280—1300 a fost centrul de adunare al màrfurilor enumerate. Dar stadiul astfel atins reprezintà numai o etapa ; a doua ìncepe odatà cu constituirea statului feudal al fàrii Romìnefti.
381