più. Tot Miechovita relateazâ câ s-a discutât fi « de extirpatione Valachi », lucru care a intrat fi in editia a doua, cenzuratâ, a cronicii lui1.
    Datoritâ faptului cà nu avem documente directe care sà fi inregistrat discutiile de la Levoca, sintem siliti sà reconstituim evenimentele pe baza unor elemente razíele. Deosebit de importante sint referirile lui Çtefan cel Mare fi ale lui Albert la Campania din anul 1497. In solia trimisa in noiembrie 1503 de §tefan, domnul Moldovei, lui Alexandru, regele Poloniei, Çtefan amintefte regelui vecin: « Milostivirea voastrà mai fti^i cum fratele milostivirii voastre, Olbracht, ràposatul crai al Poloniei, s-a sculat cu tot sfatul Poloniei fi a càlcat scrisorile fi jurâmintele tatàlui sàu, ale craiului Cazimir, fi a venit cu gind ràu impotriva noastra fi iinpotriva tàrii noatre »2. Este evident cà adevaratele intentii ale lui Albert deveniserà publice.
    Instruc^iunea data de Albert soliei trimisa la Wladyslaw imediat dupà infringerea din Codrii Cosminului (decembrie 1497) cuprinde însâ numeroase elemente care aduc mai multa lumina in directia elucidàrii problemei atit de discútate 3.
    Daca la Levoca s-a discutât problema Moldovei, fapt care nu trezefte nici o îndoialâ, atunci trebuie sa admitem cà Wladyslaw al Ungariei avea tot inte-resul ca Moldova sa ramina in sfera de influenza, defi formala, a Ungariei. Acest lucru însâ nu putea fi realizat prin aducerea lui Sigismund la tronul Moldovei. Pozi^ia lui Wladyslaw in problema Moldovei reiese dar din scrisoarea de ràspuns a acestuia (mai, 1498), la solia menzionata mai sus a lui Albert, in careii amintefte de cite ori 1-a rugat pe Albert sa nu se atingà de voievodul Moldovei, « pentru cà aici sta toata temelia pâcii intre aceste douà regate » 4. Prin urmare cel care venise cu planul cuceririi Moldovei a fost Albert, caracterizat de istoricul Fr. Papée drept un « om cult fi priceput in arta guvernârii, bun luptàtor fi intreprin-zàtor, stimat si iubit de cei din jur, dar care se lasâ stàpinit de ambicie (...) fi impinge la pieire interesele dinastici fi cele nazionale in scopuri personale »5.
     Spirit aventurier, elev al unui alt aventurier, italianul Filippo Buonaccorsi (Kallimach), Albert plànuia mutarea Ordinului Teuton din Prusia orientala ìn Moldova, ceea ce dovedefte cà dispunea de un pian complex care sa duca la lichidarea Moldovei ca stai independent fi care se pare câ fusese alcatuit pe baza sfaturilor date de Kallimach (Consillia Callimachi) ®. Nu este exclus ca ìncercarea de a realiza planul de ocupare a Moldovei sa se li fàcut fi sub presiunea grupului de nobili poloni in frunte cu Andrzej Róza fi a pribegilor moldoveni, in fruntea carora multa vreme stâtuse Mihu, fostul logofàt al Moldovei7.
     Întîlnind însâ la Levoca opozitia lui Wladyslàw, care ìi cerea sa nu ìntre-prindâ nimic în legâturâ cu Chilia fi Cetatea Alba decìt ìn ìn^elegere cu ^tefan cel Mare, lucru recunoscut de Albert in instruc^iunea amintitâ 8, regele polon
     1	M a t h i a s de Miechow, op. cit., p. 398.
     ! Ioan Bogdan, op. cit., II, p. 482 fi urm.
     3'A. Lewicki, Król Jan Olbracht o kl^sce bukowinskicj z r. 1497 (Kwartalnik historyczny, rocznik VII, Lwow, 1893). O ampia fi documentata expunere a controverselor din istoriografia polona In jurul bàtàliei de la Codrul Cosminului se gàsefte la P. P. Panai-t e s c u, Istoria Poloniei, curs litografiat, Bucurefti, 1938.
     4	Vezi F r. Papée, op. cit., p. 68—69.
      6 Ibidem, p. 25.
      6	B i e 1 s k i, op. cit., II, p. 897—898.
7	Vezi O. G órka, Bialogród i Kilija a wyprawa z r. 1497, Varfovia, 1932.
     8	Vezi fi F r. Papée, op. cit., p. 68.
23 - c. 456
353