(Berlin) in articolili sàu Der Beilrag der Zeitschrift « Misal » zur Fòrderung der deutschbulgari-schen Literaturbezeihungen um die Jahrhundertwende (p. 273 — 286) arata rolul si importanza revistei « Mhciji » (Gìndirea) peniru stabilirea legàturilor literare germano-bulgare la sfìrsitul secolului trecut. Serghei Lesnoi (Gamberra, Australia) prezintà douà contribuii: despre ceea ce numeçte «BuecoBaa KHHra » si despre « Cjiobo o nojiKy MropeBe » (p. 321—324). In prima descrie <« Bjiecoean Knuea », o cronica pàgina din a doua jumàtate a sec. al IX-lea, scrisà pe piaci de lemn, « un izvor originai si cu totul necunoscut », cu un volum de aproximativ
3	coli de tipar. Piacile au fost gasile in timpul ràzboiului civil in biblioteca unui conac pàràsit din Rusia Centrala si au fost editate ìn parte in 1954, 1957 si 1959, dar au ràmas cu totul necunoscute specialistilor. Cronica are un caracter pàgìn si direct anticrestin, incluzìnd ìn ea multe date originale despre credila vechilor rusi si despre istoria veche rusa pînâ la 650. Tipul de letopisej este cu totul altul decît la Nestor. Cronica este scrisà ìntr-un alfabet straniu, care aminteçte alfabetul chirilic, dar i'oarte primitiv, ìn limba slava, cu o gramaticà cu totul originala care o face greu de mieles. Se dau ìn continuare si alte indicaci asupra acestui intere-sant document. A doua parte a articolului expune succint concluziile la care a ajuns automi in ceree tarile sale pentru compietarea lucràrii despre Cîntccul ostii lui Igor, publica tà in
4	volume la Paris in 1950 —1953.
     O.	A. Der ja vina (Moscova) se ocupà de Paóoma pyccKux nepeeodnuKoe nad còopnuKOM « BejiUKoe 3epifa/io » ( K eonpocy óbimoeanun u pacnpocmpanenun nepeeoÒHoii rioee.i.ibi e cAaenn-ckux Jiumepamypax) [Munca traducàtorilor ruçi asupra sbornicului « BeJiHKoe 3epua.no ». (ìn legatura cu existera si ràspìndirea nuvelei traduse in literaturile slave), p. 325—342]. Sbor-nieul concine povestiri si este alcàtuit — dupà autor — in sec. al XV-lea de càtre iezui^i (Probabil gresalà de tipar, ìntrucìt ordinili iezuit a pare in sec. XVI). La ìnceputul sec. al
XVII-lea a fost tradus din limba latina in limba polonà (1633) si complétât cu un numàr de povestiri noi. Acest sbornie, con^irrìnd 1000 de povestiri, este tradus din limba polonà in limba rusa. Autoarea considera cà prima traducere in limba rusà este, cu mici except.ii, bine fàcutà çi ìntr-o frumoasà limba literarà a vremii. La sfìrsitul veacului trecut, unele povestiri au fost traduse a doua oarà in limba rusà si atasate la prima traducere. Aça a fost creata o a doua variantà (« H3BOZI ») a sbornicului.
      Toate materialele din volumul IV ràspund tematicii propuse celui de al V-lea Congres international al slavistilor de la Sofia si o mare parte din eie au fost prezentate la Congres.
     Volumul V — HapoÒHO-noemiweeKO meopueemeo ooufociaeucmuuHu ucnwpuKO-ffiuAOAoau-uech‘u npoÓJieMU (321 p) (Comitet de redac|ie: Al. Burmov, P. Dinekov, Tv. Romanska, Hr. Hristov), cuprinde contribu^iile privitoare la probleme generale de istorie, filologie, literatura si folclor. Unele dintre ele au fost citite si discútate la Congres sub forma de comunicali — áltele sìnt simple articole publícate in cinstea Congresului.
      Printre cele mai importante sarcini trasate folcloristilor slavi de Congresul al IV-lea al slaviçtilor dè la Moscova (1958) figura studierea comparala a eposului popoarelor slave. La aceastà problema se referà çi primele Irei comunicàri ale unor cerceta tori de la seccia de folclor a Institutului Etnografie din Sofia.
     Articolul	Romanska Kòm ebnpoca 3a npoyveaHemo Ha npousxoòa, pa3npocmpa-
neuuemo, Momueume u pa36umuemo uà enoca 3a Kpa.ui Mapxo y tojtcnume ciaesnu [Despre problema studierii originii motivelor si dezvoltàrii eposului ìn legatura cu Krali Marko la slavii de sud, p. 5 — 19], pune o problemà de metodà. Autoarea, considerìnd cà baladele referitoare la acest erou apar^in tuturor popoarelor slave de sud ce se aflau in aceleasi condili social-istorice, arata cà si cercetarea lor trebuie fàcutà prin colaborarea folcloristilor din aceste Jàri, printr-o metodà unitarà de lucru.
      Observa^ii interesante asupra situajiei actúale a folclorului bulgar si asupra modificàrii sau cbiar asupra presupusei lui dispariti rapide se gàsese in articolele lui St. Stoikov, Haò.i/o-demn ebpxy cbepeAtenHorno cbcmonnue na wnaiuKama enuuecKa mpaduifun e Eb.ieapuR [Observa ^ii asupra stàrii actúale a tradirei baladei epice-eroice in Bulgaria, p. 21—35], ca si in acela al lui R. Anghelova, CbepeMenno cbcmonnue uà óbAzapcKume napoòmi npuK03Kut npedami.H u Aezenòu [Starea actúala a tradi^iilor, basmelor çi legendelor populare bulgare, p. 37—52].
      Influenza poeziei si cìntecului popular asupra lui G. S. Rakovski e aràtatà cu destule çi convingàtoare exemple de Donka Petkanova-Toteva in articolul « ropcKU nbtnnuK » u napoònama necen [« Gorski Pàtnik » çi cìntecul popular, p. 53 — 68].
      I). Lekov, in articolul Mumepecbm na Jltoóen Kapaee.ioe kòm (fio.iK.iopa u emnoppaçfiuxma na CAaenncKume napodu [Interesul lui L. Kara velo v pentru folclorul si etnografia popoarelor slave, p. 69 — 87], subliniazà cìteva din elementele deosebit de valoroase din conceptia acestei mari çi complexe figuri a Renasterii bulgare. Studiile asupra folclorului bulgar çi slav in generai, pe care a reusit sà le publice in scurta çi agitata sa viafà, sìnt cu totul neìnsemnate in comparale cu vástele lui planuri in aceastà directe. InfAptuirea lor 1-ar fi situât pe
498