opreste numai asupra acelor opere care, dupà pàrerea sa, au o contingenta cu istoria rominà sau prezintà mari similitudini cu folclorul rominesc. Acestea sint: Cintecul despre Baida, Cintecul despre Svigorski, Duma despre Ilmelnitki fi Vasile Lupu, Duma despre Alexe Popolici fi furtuna pe Marea Neagrà si Moartea cazacului cu calul. Cintecul despre Baida il intereseazà in màsura in care, dupà pàrerea auto-rilor, in el se relateazà despre sfirfitul tragic al unui pretendent la seaunul Moldovei, tràdal de Tonifa, fi anume hatmanul cazacilor Durnitru Vifneve^ki, fost principe polon. Hasdeu intàrefte aceastà pàrere prin màrturia cronicarului romin Grigore Ureche, fiind de acord in acelafi timp fi cu pàrerea editorilor cà figura aceastuia a fost contopità cu a aventurierului Samuil Koretki, care a avut o soartà asemànàtoare Oprindu-se asupra dumei «Hmelnitki fi Vasile Lupu » pe baza comparatici cu cronica lui Riegelman, el ajunge sà conteste autenticitatea variantei I-a publicatà in culegere, pe motivul cvasi-identitàtii cu textul cronicii. Cea mai interesantà i se pare balada despre Svigorski, publicatà la p. 159—161 a culegerii, sub titlul : Tloxoò CeepuKoecKoeo Ha BoAoufuny (1574), in care se povestefte despre venirea in Moldova a hatmanului Svigorski pentru a-1 ajula pe lon Vodà in lupta contra Turcilor 2. Balada relateazà despre venirea solilor moldoveni pentru a cere ajutor de la cazaci, ecoul puternic ce 1-a trezit cererea lor si amintefte inl'ringerea de càtre turci a vitejilor ostafi cazaci. Balada se depàrteazà de realitatea istoricà numai in màsura in care vor-befte nu de càderea in robia turcà a lui Sviercevski, ci de moartea acestuia. (De altfel, in acest fel descriu sfirfitul lui Sviercevski fi unele cronici ucrainene, de exemplu cronica lui Rigelman, in tabelul hatmanilor ucraineni). Sfirfitul, astfel descris, devine insà mai dramatic, subliniind fi mai mult dragostea si admiratia poporului pentru eroul sàu. Nu intimplàtor prima variantà, care fusese publicatà in « Zaporojska Starina » a lui Sreznevski, se terminà cu un bocet al unei manie la mormintul fiului ei Ivan, care nu are nimie comun cu balada, dar i-a fost adàugat prin asociatie cu numele eroului Ivan Sviercevski. Antonovici fi Dragomanov au publicat insà balada cu unele rezerve in ce privefte autenticitatea ei, defi argumentele aduse de ei iinpotriva autenti-citàtii baladei nu erau concludente 3. Argumentul adus de ei in sprijinul auten-ticitàtii baladei — faptul cà apar trei variante diferite in trei culegeri — e mult mai convingàtor. Hasdeu este convins de autenticitatea baladei. Vechimea operei a dus la o oarecare ciuntire a ei, la unele contaminàri. El cautà sà elimine acele parti care sint o alipire mecanicà vàdità, cum ar fi bocetul mainei si surorii, si sà restabi-leascà o formà compietà a operei, suprapunind douà din variante in afa fel incit golurile dintr-una sà fie compensate prin cealaltà. Scopili reconstruc^iei lui Hasdeu nu este de a crea pe cale artificialà o formà primarà a operei, ci de a 1 Hasdeu arati cà procedeul contaminarli e frecvent in folclor si dà si un exemplu descoperit de el in folclorul rominesc, venind astfel in sprijinul pàrerii autorilor culegerii. 2 Vezi pe larg relatarea acestui fapt in cronicile ucrainene, la Mihail Dan, §tiri privitoare la Istoria Tàrilor Ramine in cronicile ucrainene, in « Studii si materiale de istorie medie», voi. II, 1957, p. 225, precum si in Istoria Rominiei, voi. II, 1962, p. 916. 3 Eie sint urmàtoarele: in culegerea lui Sreznevski se intilnesc unele falsuri; e greu de explicat transformarea lui « ci » in « h » (g) pe cale pur fonetica in numele eroului. Sviercevski devine in baladà Svigorski (cit. Svihorski) ceeace e explicabil doar printr-o citire gresita a lui h ca r). 114