J. M. ENDZELIN
(1873-19G1)
      La 1 iulie 1961 s-a stins din via^à renumitul lingvist letón acad. Jan Endzelin, cel mai mare specialist ìn domeniul lingvisticii baltice, al côrei reprezentant stràlucit a fost. aproape 70 de ani. Un loc de seamà ìn creala sa ìl ocupa problema vechilor raporturi dintre limbile slave si baltice, care constituie un capitol important din istoria nescrisà a acestor idiomuri indo-europene.
      Viaja acestui savant este legata, ìn primul rìnd, de cercetarea limbilor çi dialectelor baltice. A publicat numeroase studii çi volume l, consacrate mai ales limbii sale materne, dar si lituanienei, vechii prusiene si idiomurilor slave. Característica Fundaméntala a tuturor cercetàrilor sale o constituie, farà ìndoialà, folosirea pe scarà larga a metodei comparative-istorice.
      J. M. Endzelin a fàcut studii la Universitatea din Tartu, unde a absolvit mai iiitìi triennium classicum (1897), iar apoi filologia slava (1900). Slnt anii in care îçi ìncepe çi activitatea stiinfifìcà prin publicarla de lucràri consacrate diverselor probleme de etimologie, lexicologie, dialectologie, foneticà çi gramaticà (descriptivà, ¡storica si comparatà) letonà. Printre acestea merita sá fie menponat studiul sàu consacrai ìmprumuturilor din limbile slave ìn letonà 2. ìn anul 1902 tipàreçte o cercetare mai amplà despre li ruba casubà 3.
      In anii 1905 —1906 automi publicà disertala sa de magistru: Prepozi\iile letone*. Un an mai tìrziu scoate, in colaborare cu K. Mllenbach, o gramaticà letonà pentru cercuri mai largì de cititori 6, reeditatà apoi in repetate rìnd uri ca manual çcolar.
      In anul 1908 J. M. Endzelin este chemat la Universitatea din Harkov ca profesor de lingvisticà comparatà (indo-europeanà). Pìnà in anul 1911, cìnd capata munire la Universi-tate, Endzelin functioneazà in acest ora? in cali tate de priva t-docent. Ìn anul urmàtor devine profesor titular cu celebra tezà de doctorat asupra raporturilor lingvist ice dintre limbile slave si baltice 6. Printre lucràrile mai importante publícate de autor ìntre 1900 çi 1910 se remarcà cele despre: intonaca in letonà, tratamentul nazalelor çi al guturalelor in acest idiom, originea lui è in lituana çi letonà, raporturile dintre graiurile letone çi lituane, originea çi evoluta modului debitiv in letonà, declinarea articulatà a adjectivelor letone, preteritili leton etc.
       1	Vezi Akademikis Jànis Endzelins bibliografi]a (informità de K. Egle $i .1. Paegli» «ub redacta lui Eli. Peile), Riga, 1958. Cf. ’ de asemenea Prof. dr. J. Endzelin a darbu bibliografija, in voi. ♦ Rakstu Kr^jumg ». omagin autorului cu prilejul implinirii virstei de 85 de ani ?i a 05 de ani di* activilate stiintiiicà, Riga, 1959, p. 659 — 701 (Autori: K. Egle ?i J. Paeglis). Vezi ?i bibliografia Intocmjtà de B. J»*gers (cuprinde 414 titluri) 91 publicatà In voi. In honorem Endzelini (redactor: E. Hauzenberga-Sturma), Chicago, 1960.
2	JlambtiucKue 3auMcmeoeaHun U3 cjWs.hhckux .hjmkos, « >Knna« ciapnna ». 1899, fase. 3, p. 285 — 312.
      3	MccAedoeaHun e 06/tacmu naiuyOcKoeo njwKa, « C6ophhk CTaTeft, noca«uieiiHbift <I>. <l>. OopTyHaTOBy, Varsovia, 1902, p. 535 — 572 (Retipàrit In « Pyccioift 4>h;io;ioimmcckhm Bccthhk », Vanjovia, voi. 49, 1903, p. 67-104).
       4	JlambtiucKue nped.ioeu, Iuriev, voi. I, 1905, voi. II, 1906.
      5	LatvieSu gramatika, Riga, 1907.
       •	CAaeHHO-óa.imuùcKue jmtodbi, Harkov, 1911. Ì11 privinfa acestei lucràri «fi, in generai, a intregei activitfi^i a lingvistului leton vezi A. V r a e i 11, Aclivitatea lingvisticà a lui J. M. Endzelin (cu prilejul decernàrii Pre-miului Lenin), «Studii §i cercetàri stiintifìce t, Filologie, Academia R.P.R., Filíala laiji, IX, 1958, fané. 1-2, p. 164 — 173; Sùrbòtorirca acad. Jan Endzelin la implinirea virstei de 85 de ani, « Romanoslavica *, IV, 1960. p. 345-348.
38*
595