întrebâri ale proiectului de chestionar «Om c.ioea k iHaHt’HUH)» (« De la cuvtnt la sens *) un ninnar de 97 sînt aplicabile fi în ánchetele romînefti. Referindu-se la ideea amintità mai inainte, din referatul acad. E. Petrovici, autorul a subliniat însà cà ariile actúale ale cuvintelor romînefti de origine slavà s-au format dupS asimilarea slavilor de càtre romîni.
      La discucii, acad. Zd. Stieber fi dr. SI. UtëSeny au aràtat importanza pe care o pot avea elementele de origine slavà din vocabularul limbii romínc pentru compietarea fi precizarea fondului lexical slav común. în concluzie, prof. J. Bëlii a subliniat cá flecare comisie na(ionalá din (arile neslave trebuie sá studieze Chestionarul general fi posibilitadle de aplicare a sa în Jara respectiva fi sà pregâteascà în cel mai scurt timp chestionare adecvate.
      Ultimul punct de pe ordinea de zi a consfàtuirii 1-a constituit problema cuprinderii în ALS a graiurilor slave din {àrile neslave. In legàturà cu aceasta, acad. E. Petrovici a prezentat un scurt référât cu titlul Problema folosirii in ALS a datelor graiurilor slave din (ârile neslave, în care a aràtat cà graiurile slave actúale din R.P.R. sînt graiuri aie unor colonifti care s-au stabilit în tara noastrà relativ recent. De aceea, ele nu se preteazà la studii de geografie lingvisticà, ci trebuie cercetate prin monografii dialectale.
      Întrucît însà unele dintre graiurile slave actúale din R.P.R. sînt destul de arhaice, ele ar putea fi cercetate fi pe baza Chestionarului general al ALS, urmînd ca ràspunsurile cele mai interesante sà fie folosite în comentariile hàrfilor. Comisia romineascà pentru ALS va între-prinde cîteva asemenea ánchete pe baza Chestionarului general.
      în continuare, dr. P. Király a fàcut o scurtà prezentare a problemelor studierii graiurilor slave din R. P. Ungarà 1.
      în urma discujiilor s-a adoptat hotàrirea ca comisiile nazionale din tàrile slave sà cola-boreze nemijlocit cu membrii comisiilor din parile neslave ìn care existà graiuri slave interesante pentru ALS.
      Consfàtuirea de la Bucuresti a Comisiei internazionale pentru Atlasul lingvistic slav a contribuit la elucidarea unei serii de probleme teoretice fi practice privitoare la lucràrile viitoare ìn acest domeniu fi a scos totodatà dar la ivealà problemele care mai necesità ìncà discucii.
EMIL VRABIE
DIN ACTIVITATEA ASOCIATIEI SLAVIÇTILOR DIN REPUBLICA POPULARÀ ROMÎNÀ
(1962-1963)
      în a doua jumàtate a anului 1962 fi în anul 1963 activitatea Asociatiei Slaviftilor din R.P.R. s-a desfàfurat sub semnul pregàtirii fi al participàrii la Cel de-al V-lea Congres International al Slaviftilor, care s-a tinut la Sofia în zilele de 17 — 23 septembrie 1963. Paralel eu pregà-tirile în vederea participàrii la congres, Asocia^ia Slaviftilor a organizat o serie de comunicâri la Bucurefti fi în cadrai celor trei filiale ale sale — Cluj, lafi fi Timifoara, dintre care ultima a fost înfiintàtâ în fedinja de constituire din 27 iulie 1963.
      Reproducem, mai jos, lista acestor comunicâri Jinute din octombrie 1962 pînâ în decem-brie 1963 2:
     La Bueuresti
      1)	30 octombrie 1962: Conf. P. O 11 e a n u, Un tralat de moralâ croato-glagolitic din Transilvania.
     2)	24 noiembrie 1962: Conf. G. Mihàilâ fi asist. I lean a Ionescu, Informare asupra câlâtoriei de studii in H. S. Celwslovaca.
     3)	27 noiembrie 1962: Dr. Mojmir Grygar (Institutul de literaturà cehâ din Praga), Tràsâturile spécifiée aie dezvoltârii literaturii cehe contemporane.
      1	Cf. ?i P. Király, Am.iac c.ioeauxux duajtexmoa e Benepuu, in «Studia Slavica i, t. IX, Buda-^ * * List;/'continuS pe cea publicatá ultima datà In Ral, Vili, 1963, p. 551—552.
591