I
            Dar sa nu mà-ngroape nici popii, nici dascSlii,
            Ci sa mà-ngroape numai cazaci de-ai nostri !
             Ridicaci fraplor, ridicati fra(ilor, o inaiti movila:
             SS afle fìecine cà eu pier din dragoste ;
            SSditi, surioarelor, la cSpStìiul meu un càlin (subì, lui Hasdeu),
            SS afle fìecine cS din dragoste am pierit;
            Vor veni pSsSrelele sa ciupeasca caline,
            Imi vor aduce vesti de la dràgufa mea ! »
    « Acest cintec galitian — conchide Hasdeu — oferà o mai remarcabilà asemanare cu inspiratiunea poporanà a rominilor, decit tot ce s-ar putea gàsi in Italia sau in Spania, càci nu numai incepe printr-un « frasin verde » care-1 caracterizeazà pe tinàrul cazac, dupà cum printr-un càlin cu frunzele sale rofii se caracterizeazà mai la vale amorul, dar pina fi incheierea-i ne aduce aminte vrìnd-nevrind rugàmintea fìnalà a nenorocitului ciobànaf din balada Mioara » 1. « Yecinii nostri ruteni ar fi putut darà, mai ales in regiunea est-carpaticà a Gali-tiei, sà formeze fi dinfii genul poetic al frunzei verzi ; ei s-au oprit insà la o incercare sau douà, farà a fi mers inainte, pe cind rominul surprinde din capul locului toatà frumusetea, toatà bogàjia viitoare a germenului, gràbindu-se a-i da o deplinà dezvoltare ».
    A.	Potebnea analizind structura cintecelor populare slave, in spe^à ucrai-nene, a demonstrat fi el cà marea lor majoritate incepe cu o metaforà care cuprinde « cheia » subiectului, ca fi « cheia liricà » a lor. Metafora aceasta poate fi o pianta (càlinul, griul, salcia ne anuntà cà in cintec se va vorbi despre soarta unei fete, iar stejarul, bradul, frasinul desemneazà deobicei tineri flàcài sau un alt element al naturii ori al peisajului rustie) 2. Analiza motivului « frunzà verde », intreprinsà de Hasdeu, duce la concluzii asemànàtoare in ce privefte structura cintecului popular rominesc, evidentiind in acelasi timp si specificul folclorului nostru.
    Articolul Poezia ruteanà in legatura cu istoria rominà 3, scris in 1876 ca o recenzie la culegerea de cintece istorice a lui Antonovici fi Dragomanov *, este singurul artieoi al lui Hasdeu consacrai in mod special folclorului ucrainean.
    Hasdeu caracterizeazà aici creatia popularà a ucrainenilor ca « una din cele mai avute fi mai interesante », dovedind fi o amplà eruditie in ce privefte istoria culegerii fi studierii lui.
    Hasdeu are numai cuvinte de laudà pentru culegerea critica a cintecelor istorice a lui Antonovici fi Dragomanov, exprimindu-fi dezideratul de a vedea fi in Rominia o asemenea editie criticà a poeziei populare. In recenzie el se
     1	Izvoarele teoriei lui Hasdeu cu privire la explicajia motivelor comune din folclorul diverselor popoare, sus^inutà in acest artieoi, sint lesne de ghicit. Originea este fàrà indoialà in biologia evoluzionista a lui Lamarck, trecuta prin concepirle lui H. Taine, care au pStruns si in folcloristicà prin lucràrile lui Veselovski, cunoscute lui Hasdeu. O asemenea concep{ie este fSrà ìndoialS depàsita. Dacà folcloristica contemporanS, in spefS folcloristica marxisti admite asemànarea dintre folclorul diverselor popoare si utilitatea comparàrii sale, ea totufi nu explicà aceasta asemanare prin identitatea mediului, ci In primul rlnd prin asemSnarea condifiilor istorice de dezvoltare a diverselor popoare, fenomenele asemSnStoare aparìnd la niveluri asemSnatoare de dezvoltare social-istoricà a diverselor popoare (cf. V. M. Jir-munski, SnuieCKOe meopvecmso c.wshhckux napodoe u npoÓjieMa cpaeiiume/ibiioeo uiynenuH ìnoca, in « HccneflOBamm no cnaaaHCKOMy jiHTepaTypoBeaeHHto », Moscova, 1960).
2	A. Potebnea, O HeKomopbtx cumboaox e c.iaenHCKoii napoduoù n033uu, Harkov, 1914.
     3	ApSrut in « Columna lui Traian», iulie 1876, p. 325—334.
    4V. Antonovici fi M. Dragomanov, Ucmopunecme necnu Ma.wpyccKoio Hapoda, v. I, Kiev, 1874, v. II, Kiev 1875.
- <s. 456	ilo