Alte orafe prin care s-a efectuat schimbul de produse ale Jàrii Romìnefti ca fi ale Moldovei, de altfel, erau situate chiar ìn zona deltei. Unul din acestea, important centru al comer^ului international in a doua jumàtate a secolului al X-lea, era Pereiaslavet. Din BizanJ se aduceau aur, stofe, vin, diferite fructe ; din Cehia fi Ungaria argint (probabil podoabe) fi cai ; din Rusia, blànuri, cearà, miere fi sciavi. Pereiaslavet era locul de adunare al tuturor acestor màrfuri, ìnainte de a fi vìndute sau trimise mai departe: «aci se adunà toate boga^iile » serie Sviatoslav al Kievului, bun cunoscàtor al situa^iei de faptcare-1 determina, de altfel, sa se gìndeascà la mutarea capitalei aci, pe Dunare, «unde pulsul vietii de atunci bàtea mai tare » 2. Podoabele de aur fi de argint, stofele scumpe, vinul fi fructele sudice, blànurile fi caii, ca fi sclavii erau destinaci ìnsà fi frun-tafilor feudali fi oràfenilor boga^i din tinuturile dunàrene. Cercetàrile recente de la Garvàn-Dinoge^ia confirma o asemenea realitate 3. PereiaslaveJ. mai este amintit fi la 1087, ìntr-o expedi^ie a fiotei bizantine 4, fi càtre 1150, cînd este vizitat de Sarif al Idrisi 5. Nego^ul cu sudul pare a fi ìnsà mai vechi: monezi arabe din secolele VII —XI au fost gàsite la Bosia (raionul Iafi), la Echimàufi fi Alcedar (la NE de Orhei, aproape de Nistru), mai spre nord, in Polonia 6 fi spre vest, ìn Maramuref fi in Moravia, la Kelòe7: este deci probabil cà negu^Storii cu màrfuri orientale au urmat càile de uscat prin viitoarea Moldovà, pìnà in Polonia sau Moravia, chiar ìnainte de epoca de care ne ocupàm.
    Un alt centru a fost la Garvân-Dinogetia: cercetàrile sistematice din ultimii ani au evidentiat caracterul oràfenesc al afezàrii, activitatea meftefugarilor sai, ca fi legàturile sale de comert 8. Mai spre râsârit, Noviodunum, Isaccea de astàzi, domina vechiul vad de trecere: important punct de sprijin al fiotei romane, el fi-a continuât rolul fi in secolele X—XII, pàstrìnd legàturile cu Bizan^ul in a càrui stàpìnire se aflà ìncà pe la 1195; oraful a existât, probabil, pìnà spre finele veacului XIII,judecìnd dupà monezile de bronz gàsite aci, emise de Iloarda
     1	Crónica lui Néstor — ed. Popa Lisseanu, p. 73.
    2	B. A. Ribakov, Scurta ¡irivire asupra fenomenelor generale din istoria rusa, din secolul al IX-lea — jumátatea secolului al Xlll-lea, in « ABSI », 1962, Nr. 4, p. 53.
3	Petre Diaconu, Un pandantiv globular descoperit la liisericuta Garván, 5n SCIV,
IX,	1958, 2, p. 445—449; E. Cornea ?i G h. B i c h i r, O nouá descope.rire de monede si obiecte de podoabá din secolele X—XI, in asezarea de la Garván (Dobrogea), Ir» << Studii cercetari 'numismatice », III, 1960, p. 227 — 231; I. B a r n e a, Amforele feudale de la Dino-getia, in SCIV, V, 1954, 3-4, p. 524 si 527.
    4	Ana Comnena, Aleriada, ed. B. Leib, VII, III, 4, p. 95-96. Cf. I. Barnea, Relátale..., In SCIV, IV, 1953, Nr. 3-4, p. 644.
     5	<< Barasklavisa » la Idrisi: M. G u b o g 1 u, op. cit., p. 12 —13; I. Barnea, op. cit.
    6	Krystvna Musianowicz, An early medieval commercial centre at Drohiczyn, tlie Siemiatycze district, in « Wiadomosci Archeologiczne », XXIV, 1957, 4, p. 299.
     7	C o n s t. C. Giui'escu, Tirguri sau orase i) i cetá(i moldovene din secolul X pina la mijlocul secolului XVI, Bucureíjti, 1962, in mss. la Editura Academiei R.P.R.
    8	I. Barnea, Relatiile dintre asezarea de la Garván Bizan(, in SCIV, IV, 1953, nr. 3—4, p. 641—671; a c e í a s i, Amforele feudale de la Dinogetia, In SCIV, V, 1954, nr. 3 — 4, p. 513—530; a c e 1 a ? i, Mestesugurile in asezarea feudalá de la Garván (sec. X—XII), In SCIV, VII, 1956, nr. 3—4, p. 4Ó7 —419; a c e 1 a ? i, Noi contribufii la cunoasterea (esutului in asezarea de la Garván, in SCIV, XII, 1961, Nr. 2, p. 307—314; Oh. B i c h i r, Contribufii la cunoasterea tesutului in asezarea de la Garván, in SCIV, IX, 1958, Nr. 2, p. 429 443; § t e f a n Constantinéscu, Pescuitul in báltile Dunárii, in lumina sápáturilor arheo-logice de la Garván (sec. X—XII), in SCIV, VII, 1956, nr. 3 4, p. 407 419. G h. $ t e í a n, I. Barnea, B. Mitrea, íjfanlierul arlieologic Garván (Dinogetia), in Materiale, VIII, 1962, p. 690.
363