CORESPONDENTA LUI MAXIM GORKI CU MTERATII ROMÎNI
V. ÇOPTEREANU
      Coreaponden{a lui Gorki cu oamenii de litere din {ara noastrà — cita se cunoaçte — nu eate extinga ca volum. în « Arhiva A. M. Gorki » din Moscova s-a pas tra t o scrisoare din partea traducàtorilor romìni ai romanului Marna, O. Câlin çi I. Grozea, câtre Gorki ; o scrisoare a lui Gorki catre criticul literar H. Sanielevici çi patru scrisori ale acestuia catre Gorki. Textul scrisorilor lui O. Câlin si H. Sanielevici a fost publicat pînâ în prezent numai ín tra-ducere ruseascá. 1 Institutul de literatura universalá « A. M. Gorki » din Moscova ne-a pus la îndemînà fotocopiile de pe originalul acestor scrisori (patru în limba francezâ çi una ín limba germana), pe care le publicám ca anexe la comunicarea de fata. 2 Scrisoarea lui M. Gorki cátre H. Sanielevici a fost publicatá pentru prima oarâ în volumul citat, ¡mpreuná cu traducerea ruseascá a scrisorilor literatilor romíni. Oricít de restrínsá ca volum, aceastá mo§tenire epistolari aduce elemente noi in istoria relajiilor literare romîno-ruse, constituie
o	mârturie gràitoare a stimei si dragostei de care se bucura marele scriitor proletar în Romînia si ne dà posibilitatea, o data mai mult, sâ apreciem ecoul pe care 1-a avut creafia lui Gorki în {ara noastrâ çi înrîurirea exercitatà de cârfile sale în procesul literar al vremii. Schimbul de scrisori dintre Gorki çi literafiî romîni aratâ cît de « actúale » çi de « necesare » au fost operele marelui artist al cuvîntului, atît pentru miscarea muncitoreascâ din Rusia, cît çi pentru lupta generala a proletariatului international.
      în scrisoarea adresatâ lui Gorki, O. Câlin çi I. Grozea îsi exprimau dorinfa de a publica romanul Mama în limba romînâ. Intenta autorilor scrisorii de a transpune romanul Mama în romîneste era strîns legatâ de preocupârile publicatiilor progresiste din Romînia de la înce-putul secolului al XX-lea §i, mai aies, aie ziarului « Romînia muncitoare » de a populariza opera lui Gorki în tara noastrâ.
      Aparifia, în anul 1906, a romanului Mama a marcat un moment esenfial în istoria literatura universale. Acest fapt a fâcut sâ creascâ interesul forfelor progresiste pentru creala lui Go rki.
     Întruchipînd artistic drumul omului din popor spre socialism, romanul Mama educà pe cititor în spiritul socialismului. V. I. Lenin a subliniat uriasul roi educativ al romanului, importanta acestuia pentru dezvoltarea miçcârii muncitoreçti: «... este o carte necesarà ; mulfi muncitori au luat parte la mi$carea revolutionarà în chip spontan, inconjtient, asa câ acuma lectura Mamei le va fl de mare folos ».
      « O carte foarte actualâ * 3.
     Totodatâ, V. I. Lenin « s-a informât cu seriozitate dacá Mama se traduce în limbi strâine »... 4
      în anul 1907, cînd V. I. Lenin dâdea aceastâ înaltà apreciere romanului $i se informa de tâlmâcirea lui în limbile altor popoare, cartea lui Gorki se traducea în zece limbi strâine,
      1	Vezi: IíepenucKa A. M. l'opbKQeo c sapyôejKHUMu AumepamopaMU, Hj.l-íiO AH CCCP, Moscova, I960, p. 297-301.
      8	Aducem fi pe aceastâ cale muli ami rile noastre colectivului Institutului, care ne-a transmis acest material precios.
      *	Vezi: M. Gorki, Opere In 30 volume, v 17, ESPLA, Bucureçti, 1960, p. 10.
      4 Ibidem, p. 10.
477