cei (dintre husiti — n.n.) care locuiesc in Moldova 1 fi aceftia sint refugiati, cei din Ungaria, din Boemia fi mai ales cei din Anglia 2, care inclina cu tojii spre credinja ortodoxà » 3.
    Este de observat cà singura comunitate husità, dintre cele ce fìgureazà in aceastà insirare, care este indicata cu mentiunea de « refugiaji » este cea din Moldova. Distincjia ìfi are insemnàtatea ei. Comunitàrie din Boemia si cele din Ungaria, precuin fi cele ale aderenjilor lui Wyclif in Anglia erau considerate ca fiind alcàtuite din localnici, bàftinafi, care au aderat la credinta fi la mifcarea husità. In schimb, comunitatea husità din Moldova este aràtatà special ca fiind altfel alcàtuità decit celelalte fi anume din refugiaji. Refugiajii husiti din Moldova, afezati in orafele moldovenefti, unde au ràmas comunitàri ale lor timp de mai multe veacuri, erau, cum ufor se poate injelege (fi din scrisoarea episcopului de Baia), provenivi din Jàri in care credinja fi mifcarea lor era prigonità. Aceste Jàri erau, in primul rind, Ungaria fi, in mai micà màsurà, Polonia.
    Ìn vremea domniei lui Alexandru cei Bun, cind a inceput adàpostirea husitilor din Ungaria ìn Moldova, in timpul domniei in prima din aceste tàri a celui mai mare adversar al reformei lui Hus, regele-impàrat Sigismund de Luxemburg, plecarea silità a aderenjilor acestei mifcàri sociale peste granicele regatului se explicà usor. ìn schimb, in aceastà epocà Boemia se afla ìn stàpi-nirea husitilor, oastea « taborului » infrinsese toate ìncercàrile de « cruciadà » ale nobilimii conduse de impàrat. Abia dupà bàtàlia de la Lipan, in 1434, in care a fost invinsà aripa popularà fi antifeudalà a ràscoalei de càtre oràse-nime fi nobilime, se poate vorbi de « refugiajii » husiji, plecaji ìn masà din Boemia. Ei gàsirà adàpost in Silezia fi ìn unele provincii vecine, unde erau siliti sà stea ascunfi4. Afadar, ìn vremea domniei lui Alexandru cei Bun fi pina in 1434 (bàtàlia de la Lipan) nu poate fi vorba de refugiati husiti in mai mare numàr veniti din Boemia, cita vreme husijii erau stàpìni in Jara lor. Mai ales din tàrile in care se formaserà comunitàri rezultate din expansiunea propagandiftilor fi a ideologiei husite, persecutate de cìrmuirea feudalà, adicà din Ungaria fi Polonia, puteau veni cei mai mulfi refugiaji in Moldova. Totufi nu este cu neputintà ca un numàr de husiti boemi sà fi nimerit pìnà in Moldova fi ìnainte de 1434, in vremea marilor expeditii de cavaleri, conduse de impà-ratul Sigismund ìn Boemia, cind s-au produs mari mifcàri de populatie. Pe lacob, profesor de slavonà in Moldova il socotim evident ceh de origine, in raportul lui Ieronim din Praga, amintit mai sus, se spune cà husijii venivi ìn Moldova ìntelegeau limba slavonà folosità acolo. Acefti husiji vorbeau deci o limbà slavà, care nu putea fi decit ceha. ìn ce privefte Tara Romineascà, nu avem indicatii despre prezenta unor refugiati husiti pe teritoriul ei, ceea ce se explicà prin faptul cà in toatà epoca ce urmeazà dupà moarlea lui Mircea cei Bàtrìn (1418), pìnà aproape de sfìrfitul veacului, aceastà Jarà a fost fàrà intrerupere un cìmp de ràzboi intre factiunile boierejti, ca fi impotriva
     1	in textul grecesc: Moldovlahia, denumire care pe atunci designa .Moldova; editorul (Antonin Salac) traduce cu Muntenia.
     2	Adica partizanii mifcarii lui John Wyclif din Anglia.
      3	A n t o n i n S a 1 a i, op. cit., p. 42—43 ; cf. ?i § e r b a n P a p a c o s t e a, op. cit., p. 256.
     4	Cf. E w a Maleczynska, Vliv husilskelio hnuti na Polsko, in vol. Mezinarodni olilas husitslvi, Praga, 1958, p. 79.
283