n-a trecut Dunàrea in stare de arest, asa cum se arata in insemnàrile lui Seli-rninski fi in tóate studiile bazate pe aceastà afirmajie.
    Dacá unele din documéntele referitoare la procesul provocai mai tirziu de emigrarea slivnenilor s-au pierdut, s-au putut gasi in schimb in depozitele Arhivelor Statului de la Ploefti numeroase documente, intre care unul extrem de important fi care rezuma o serie de alte acte mai vechi, fi anume sentinja data in octombrie 1836. Pe baza tuturor acestor materiale documentare, publícate sau mai ales inedite, ca $i pe baza tuturor lucràrilor bulgare sau rominefti publícate pina acum, autorul articolului de fata a incercat sà dea aci o prezen-tare integrala a acestui episod, subliniind continutul sàu social-politic, reflectat in diversele interese de clasà care s-au manifestai fi au intrat in conflict in cursul acestei emigràri.
★
     Printre orafele care la finele sec. al XYIII-lea fi mai ales in primele decenii ale sec. al XIX-lea jucau un rol important in comertul Imperiului Otoman cu Austria, Rusia fi Tarile Romine, Slivenul ocupa un loc de frunte. Situat pe ver-santul de sud al Balcanilor, pe drumul ce ducea din Tara Romineascà la Constan-tinopol fi bucurindu-se de unele privilegii date de sultán, oraful deveni curind un puternic centru comercial fi meftefugàresc. « Tirgul Slivinului », cum era cunoscut la noi, avea puternice legàturi comerciale cu Jara Romineascà. Case comerciale, birouri sau depozite de màrfuri aveau negustorii slivneni la Bucu-refti, Ploefti fi Bràila. Renumitul bilci din Sliven se anunja fi la noi, impreunà cu listele de màrfuri ce se gàseau acolo 3. Legàturile sale cu Bucureftii erau foarte strinse 2. Relajiile comerciale cele mai masive le avea totufi cu Brafovul, unde incà la finele secolului al XVIII-lea se stabiliserà mari negustori din Sliven,' ca Hagi Sivu, cunoscut la Brafov sub numele de « abagiul slivnean », Anton loan Kamburoglu, Hagi Stavru « slivneanul », Atañas Hagi Dimitrie « slivnea-' nul » f.a. Hagi Sivu a fost chiar un timp conducàtorul companiei grecefti de la Brafov. Foarte multi negustori brafoveni luau parte la bilciul de la Sliven, a càrui datà era socotità ca termen important pentru piata politelor celor care trimiteau màrfuri aci sau la Constantinopol3. Defi legàturile comerciale ale orafului Sliven cu Brafovul fi-au pierdut importanza lor dupà 1830, din cauza emigràrii slivnenilor, ca fi din cauza deschiderii comertului pe Dunàre, eie au durat pinà tirziu, spre ràzboiul din 1877 4, cind mai erau la Sliven douà pràvàlii cu « articole de brafovenie », bàtrinii vorbind fi azi de « làzile de Brafov ».
    In anul 1821, cu prilejul Eteriei, autoritàrie turcefti au trecut la repre-salii masive fi in anumite orafe ale Bulgariei, intre care fi Sliven, unde aceastà organizatie avea nuclee puternice. Cu aceastà ocazie, numerofi slivneni au fugit la Brafov, unde se aflau conationali ai lor. Aci i-a gàsit in 1824 Seliminski, strinfi in jurul marelui negustor fi filantrop slivnean Anton Ivan Kamburoglu, cu ai càrui bani se editase tocmai cunoscutul abecedar al lui Beron. Se formase
  1	V. A. U r e c h i a, Istoria Rominilor, XIII, Bucure^ti, 1901, p. 300—301.
     2	Una din bisericile din Sliven a fost refàcutà la ìnceputul secolului al XIX-lea dupà planurile alcàtuite la Bucuresti. Vezi S. T a b a l o v, Mcmopun Ha ipad Causcii, II, p. 39!).-
     3	C. V e 1 i c h i, 3a mbpioeunma Ha óbAiapcKume epadoee c Aecmpun e Kpan uà XVIII «eK u HauaAomo Ha XIX eeK, in revista McxopHHecKH iiperaefl, XV, Sofia, 1959, Nr. 6,' P- 61 — 76. Vezi in special p. 74.
     4S. Tabako v, Mcmopu.H uà e pad CAueen, III, p. 126.
20’
291