in Moldova, iesind din propria imaginare a coloniei rutene de la noi ori tradu-eìndu-ge dupa vreo baladà poporanà rominà acum pierdutà, pe care ar putea pìnà la un punct s-o restaureze geniul lui Alecsandri. Astfel, pe cìnd Senatul Republicii Sfìntului Marcii discuta latineóte sau italieneste despre triurafurile ostàsefti ale marelui donni, tot atunci pe cheiurile Venerei s-ar fi putut auzi slavonefte o admirabilà baladà despre victoriile amoroase ale domnului romin. ¡ji cine oare s-ar fi asteptat de a gàsi elementul erotic al viteazului nostru national ràsunìnd pe tarmili Adriaticei fi adàpostindu-se apoi intr-o gramaticà boemà !» (226-227).
    Observable lui Hasdeu pe marginea acestei balade, socotità astàzi drept cea mai veche creatie populará ucraineanà pàstratà in scris, se integreazà intr-o discute $tiin£ificà ce dureazà de aproape un secol si ale eàrei date esentiale au fost enun^ate tot de Hasdeu in scurtul sàu comentariu.
    Trei sint problemele esentiale asupra eàrora se vor opri toti cercetàtorii ulteriori:
    1.	Ce caracter are liniba in care a fost compusà balada?
     2.	Ce Venezie are in vedere Blahoslav in scurta sa nota explicativa: Venetia italiana sau una dintre cele citeva «Veneti» slave?
    3.	Càrui personaj istorie ii corespunde $tefan Vodà din baladà?
    Ani vàzut ràspunsurile lui Hasdeu la aceste probleme. Independent de Kovalski, el a constatat cà liniba cintecului e ucraineanà, raportìnd-o de ase-menea la dialectul ucrainean de vest (limba rutenilor din Bucovina si nordul Moldovei) $i la traditia folcloricà a regiunii respective. Hasdeu incearcà pentru prima data sà identifìce pe eroul cintecului, vàzind in « voevodul ^tefan » pe $tefan cel Mare §i legind aparitia lui de Moldova secolelor al XV-lea — al XVI-lea.
    $i articolul lui Hasdeu ràmine necunoscut peste granità. Jirecek, editorul Gramaticii lui Blahoslav, va semnala in 1885 lui I. Bogdan cintecul despre $tefan Vodà, reeoniandìndu-i studiul lui Potebnea, fàrà a face vreo men^iune asupra contribu^iei lui Hasdeu *.
    Abia dupà 20 de ani de la publicarea gramaticii lui Blahoslav, fìlologii ucrainein incep sà se intereseze in mod temeinic de « Cintecul despre ^tefan Vodà ». In 1877, la ìndemnul lui J. Jirecek, A. Potebnea, publicà un studiu a màn unt.it cu titlul Ma.iopyccKan uapodua.u necna no cnucKy XYl e. TeKcm u tipuMeuanuH (Un cintec popular malorus dupà un manuscris din sec. XVI. Text si comentarii) 2.
    Potebnea studiazà aprofundat limba cintecului, aràtind cà ea este limba ucraineanà din see. al XVI-lea, fàrà ìnsà a determina cu precizie dialectul càruia ii apartine. El o raporteazà in generai la grupul de graiuri apusene, pe care nu le cuno^tea intr-o màsurà suficientà spre a-i permite o localizare precisà. Tot el aratà pentru prima oarà cà balada se inrudejte indeaproape cu poezia slavà din cea mai veche epocà si citeazà alte douà cintece, unul din regiunea Donului si altul bielorus, cu care prezintà asemànàri surprinzàtoare prin subiect si situaci. Cercetàrile ulterioare n-au fàcut decit sà precizeze mai bine aceastà concordanza stabilità de Potebnea.
      1	Cf. scrisoarea lui Jirecek din 4 aprilie 1885, la Biblioteca Academiei R.P.R., secfia ms. fondili Bogdan (No. 5221).
     2	Tipàrit intii in « OHJioJiorHHeCKMe 3anHCKH » din Voronej fi apoi in brofurà, la Voronej, tot in 1877.
10(3