in aceste regiuni de mai multa vreme si cä Ioani^ii nu fac decit sà preia in folosul lor o situale din care, pinä atunci, regele Ungariei avusesefi el, poate, partea sa de beneficiu: intr-adevär, Bela al IV-lea cedeazä dreptul de vìnzare al särii, folosind termenul de « concedo », aidoma celui privind foloasele, veniturile fi slujbele din cnezatele rominesti fi marcind, astfel, o situale anterioarä mijlocului veacului al XIII-lea.
    Ce se aducea in schimb? Erau produsele atelierelor oräfenefti din Peninsula Balcanica, in primul rind a celor bizantine: märfuri cu volum mie fi valoare ridicatä, cerute de clasa feudalä, stäpinii de pämint fi de sate, comandanti militari, fruntafii tirgurilor.
    Prin numärul märturiilor rämase, pe primul loe se situeazä ceramica, indeosebi cea de lux, de calitate superioará. Mai multe tipuri de vase s-au gäsit la Garvän-Dinogetia, Prislava (azi comuna Ada Marinescu), Noviodunum (Isaccea), Carsium (Hirfova), Capidava, Axiopolis (Cernavodä). Provenienta acestor vase este sigur bizantina iar pentru únele exemplare se gäsesc analogii in ceramica din Asia Micä (Milet, Pergamon, Niceea), din insulele Cipru fi Samos, de la Sparta fi Atena, de pe coasta Märii Negre, la Mesembria *. Aceiafi provenienza din ateliere bizantine o au fi fragméntele de strächini gäsite la Noviodunum a, castroanele fi alte vase de la Axiopolis fi Capidava (sec. X—XI)3, de la Päcuiul lui Soare (incepind din prima jumà-tate a secolului XI) 4 fi ceramica de la Turnu Severin. Numeroase sint si amfo-rele de import destinate transportului sau pästrärii lichidelor fi gäsite la Garvän-Dinogetia, Isaccea, Prislava, Cetätma-Niculijel, Mangalia, Päcuiul lui Soare8, din secolele X—XI. Frecvenja lor — numai la Garvän s-au gäsit aproape in fiecare locuintä de la 1—2 pina la 10—12 exemplare — aratä fi circularía märfurilor purtate in eie. Tot de tip bizantin sint fi olanele, purtind diferite màrci fi litere — gäsite in aceleafi afezäri dobrogene la Isaccea, Dinogetia-Garvän, Capidava fi Pàcuiul lui Soare6. Ceramica bizantinä fi sud-dunäreanä a pàtruns insä fi in interiorul Järii Rominefti, ea regäsindu-se la Dridu, pe Ialomi^a, la vest de Urziceni7 fi la Bucov, pe valea Teleajenului, la 6 km NE de Ploiefti, pe drumul de legäturä intre Transilvania fi Dunàre 8. Exemple mai numeroase vor apärea pe mäsura intinderii säpäturilor arheologice.
     1	I. B a r n e a, Helaliile dintre usezarea de la Garvân fi Bizanf, în SCIV, IV, 1953, 3-4, p. 653-657.
    *	I. Barnea, B. Mitre a, N. Anghelescu, Sâpâturile de salvare de la Noviodunum, « Materiale », IV, 1957, p. 167.
     *	I. Barnea, Date noi despre Axiopolis, în SCIV, XI, 1960, 1, p. 76 — 78, R a d u Florescu, Problema originii ceramicei rominefti fi unele descoperiri recente de la Capidava, în « Omagiu lui George Opreseu », Bucurefti, 1961, p. 201—204 çi 206.
4	Petre Diaconu, Sâpâturile de la Pcicuiul lui Soare, « Materiale », VI, 1959,
p. 658—659 si VII, 1961, p. 604; Ceramica feudalâ romîneascâ, Bue., 1958, p. 54 §i nota 2; Al. Bârcâcilâ, op. cit., p. 784—790.
     6	I. Barnea, Amforele feudale de la Dinogetia, în SCIV, V, 1954, 3—4, p. 516—527 ; acela§i: Descoperiri arheologice din epoca feudalâ la Mangalia, «Materiale», VI, 1959, p. 906—911 ; P. Diaconu, op. cit., « Materiale », VI, 1959, p. 659.
     6	Petre Diaconu, în legâturâ eu datarea olanelor eu semne în relief descoperite in afezârile feudale timpurii din Dobrogea, SCIV, X, 1959, 2, p. 491—495.
7	I. Nestor, Contribution au problème des protoroumains, în « Dacia », II, 1958, p. 376.
8M. C h i s v a s i - C o m s a, Contributii la cunoafterea culturii strâromine, în SCIV,
X, 1959, 1, p. 83—84; a c e e a § i, Sâpâturile de la Bucov, în «Materiale», VI, 1959, p. 574-575.
375