si sa inceapà cu ei, dar de pe o pozijie mai ferma decit mai inainte, trata-tivele pentru incheierea pàcii, care trebuie sà se restringa insà numai la acele condili ale acordului din 1527, care asigurau libertatea comertului ?i impàrtirea reciproca a justijiei, omi^indu-se toate celelalte, pentru ca acest domn, sà cunoascà, in sfirsit, cà fàcind ràu, nu se poate aftepta la gratitudine ?i cà invingàtorul drept (regele) se cuvine sà dicteze legi invinsului nedrept (Rare?).
     In ceea ce privefte cererea tàtarilor, Tomicki, care mai inainte nu considera iVidicatà cumpàrarea unei pàci nesigure cu bani ?i daruri, in prezent insà se ralie pàrerii regelui de a se incheia cu ei un acord fi de a le da anual daruri si « soldà » 1.
    La Cracovia apàru atunci ?i pitarul Petru, solul domnului Jàrii Romi-ne?ti, venit din nou, de astà datà impreunà cu Ocieski, trimisul polon la Cons-tanlinopol cu actul de ratificare a tratatului polono-turc. EI fu indrumat la Wilno, unde multumi regelui, in numele stàpinului sàu, pentru sprijinul ob^inut la Poartà 2. Regele ràspunse domnului muntean cà-i primeve prietenia, sfàtu-indu-1 s-o pàstreze mereu 3.
    In acest timp, cind Polonia §i Moldova au suferit mult din cauza inunda-tiilor 4, Rare? trimise o solie cu instruc|iuni scrise la Tarnowski, care in urina omiterii sale de la ocuparea postului de castelan al Cracoviei, ràmas vacant prin moartea cancelarului K. Szydlowiecki, isi dàduse de necaz demisia din hàtmànie, iar locul sàu la comanda armatei de mercenari care pàzea granita din spre Moldova, precum ?i cel de staroste al Cameni^ei, era ocupat, temporar, de Nic. Iskrzycki, ?ambelanul cetàtii. Nu se cunoa?te con^inutul soliei moldovene, ilici cel al ràspunsului dat de Tarnowski, ràspuns insà care a fost in vederile cancelariei polone ?i pe care Tomicki 1-a làudat 5. Din partea polonà a fost trimis in Moldova Iskrzycki de la Cameni^a, càruia Rares i-a cerut sà convingà pe Tarnowski ?i pe rege sà-i restituie Pocutia, sau cel pu^in sà-1 despàgubeascà pentru daunele pricinuite de poloni, amenin^ind in caz contrar cu ràzbunarea pinà la moarte. Iskrzycki, care a vàzut la curtea voie-vodului soli tàtari ?i moscoviti, nu s-a angajat in discucii mai ampie, pe motiv cà n-a fost trimis sà negocieze pacea, ci numai sà asigure lini?tea la frontiera incredin^atà apàràrii sale 6.
     A?a trecea ?i cel de al doilea an de tratative diplomatice in jurul conflic-tului pentru Pocufia, fàrà sà se fi putut ajunge la un armistitiu sau pace, din cauza pozitiei intransigente a ambelor pàr^i. Rare? era holàrit sà lupte pentru Pocutia, pentru drepturile sale ?i ilici un ordin al sultanului nu-1 putea redine.
     1	A.T., XV, p. 556 — 558. Un sfat similar 1-a dat regelui fi arhiepiscopu! de Gniezno, càruia i s-au fàcut pentru aceasta de unii reprofuri, pe care tot vicecancelarul a càutat sà le combatà, argumentind cà fi alte state creftine ifi asigurà interesele plàtind bani, cf. A.T., XV, p. 592-593.
     2	A.T., XV, p. 708-709.
     3	Regele cètre Vlad Vintila, 10.X.1533, in A.T., XV, p. 686 fi la Bogdan-Hurmuzaki, Supl. II—1, p. 71—72 (cu data grefità de 8.X.1533).
     4	A.T., XV, p. 554-556, 559-560, 607-610.
     5	Tomicki càtre Tarnowski, din prima jumàtate a lunii septembrie 1533, A.T., XV, p. 586—587.
     6	Raportul lui Iskrzycki asupra discutici cu Raref, din Camellina, prima jumàtate a lunii septembrie 1533, in A.T., XV, p. 587 — 591 fi la Bogdan-Hurmuzaki, Supl. II —1, p. 71 — 74 (avind ca datà numai amil 1533).
334