Bizantului. Literature slava ia nastere si se dezvoltà datorita necesitàtilor societàri slave. l$i mentine §i aici teza, neacceptatà de inulti slavisti, cà « la alcàtuirea alfabetului slav (alfa-betul glagolitic — ZI. I.) Chirii foloseste experienfa indelungatà a slavilor de a intrebuinta scrierea ». Conform pàrerii autorului, ei au folosit chiar alfabetul chirilic. Studiind problema influen|elor reciproce intre literaturile salve in epoca renasterii, se scoate in evidenza patrio-tismul, istoricismul, filologismul, folclorismul, slavonismul, ca tràsàturi comune ale litera-turilor slave in perioada aceasta. In ceea ce priveste dezvoltarea literaturilor slave in viitor, autorul i§i exprimà parerea cà eie vor urma dezvoltarea societàri spre comunism.
     Articolul lui Palitele! Zarev, EcmemmecKunm udea.i — ndpo Ha xyóoMcecmeenu.'t Memod (KbM ebnpoca 3a cbepeMemmme msopnecKu mbpcemm npu coiiua.iucmmecKua peaAU3bM) [IdealuI estetic — nucleul metodei artistice. Cu privire la càutàrile creatoare contemporane in cadrul realismului socialist, p. 49—68], ridica probleme importante de estetica si critica literara, aplicate la metoda realismului socialist. Autorul ajunge la conciuzia cà bogatia realismului socialist nu este creala artiiicialà a teoreticienilor artei, ci este rezultatul practicii §i al càutàrilor creatoare avind la bazà posibilitàfile interne ale artei de a progresa, a se dez-volta §i a se innoi. Deosebirile dintre etapele dezvoltàrii artistice a omenirii stau 111 noua infatuare pe care o ia atitudinea fata de om si tràsàturile caracteristice ale unui om nou (de aici nofiunea de «atitudine modificata fa ¡a de realitate» — MOfln(J)HUMpaHOTO oTHOUieHHe KT.M flefiCTBHTeJXHOCTTa — explicatà ìntr-un paragraf special).
     in comunicarea lui Kuio Kuev KbM ebtipoca 3a cme.HHCKomo eduncmeo e noeju.nma Ha riembp ilpepaòoeuH (in legàturà cu problema unitàri slave in poezia lui Petàr Preradovici, p. 97 —120), sint studiate ideile ilirismului din deceniul al 3-lea $i al 4-lea al see. al XIX-lea
111	poezia remarcabilului poet romantic Croat P. Preradoviéi. « llirismul » este un curent social, politic si cultural din Croatia, care cere unirea slavilor sudici pe baza egalitajii in drepturi.
     Miroslav Ianakiev prezintà HeKomopbie nepcnexmusbt movno.'o cpaSHume/lbHoao utyteHux cmuxa a CAaeHHCKUx H3biKax [Unele perspective ale studierii comparative, cu metodele §tiin-telor exacte, a versificatici in Unibile slave, p. 149—176J oprindu-se asupra problemei aplicàrii metodelor contemporane ale lingvisticii mateniatice la studiul versificatici slave.
     Tot cu problema versificatici se ocupà §i Tank«) Mladenov 111 articolul EeAeMCKU ¡a puMosomo deuMcenue e cmuxoeama pen [Note despre modulala rimelor in poezie, p. 409—425].
     Vasil Kolevski semneazà studiul 06 3cmemuvecK0Ù cyufHOcmu coifua.utcmimecKozo peaAU3Ma [Despre natura estetica a realismului socialist, p. 287—304].
     Penio Busev se ocupà de JIumepamypHume hauhhuh Kamo iukoau 3a meopueCKOnw U3pacmeane Ha nucameAH [Influentele literare privite ca $coalà pentru dezvoltarea artistica a scriitorului, p. 391—408] in care trateazà problema infiuentelor pe care le exercità un scriitor asupra altuia. Autorul gàse^te cà influentele literare nu reprezintà imprumuturi de idei, motive ^i subiecte, figuri, forme literare, mijloace artistice etc., a§a cum credea in trecut $i astàzi scoala comparativislilor, ci scriitorul care este inlluentat de un alt scriitor, invatà, face §coalà la scriitorul de care este inlluentat. P. Rusev aratà cà a cerceta influentele pe care 1111 scriitor le-a suferit de la un alt scriitor, inseamnà a studia cum a lucrat scriitorul pentru a se forma ca un creator de valori literare originale.
      Un mare numàr de comunicàri fi articole sint inchinate relatiilor literare bulgaro-ruse si problemelor literaturii ruse §i sovietice.
     Ì11 comunicarea sa 3naueHuemo Ha Be.iuKama OKmoMepuùcKa peeo.noifUA u Ha pyCKama cbeemcKa xydoMecmsena Aumepamypa 3a pa3«umuemo Ha noAOjtcu meAHun zepoù « óbAiapcKama Aumepamypa (1918—1944) [Importante Alarei Revolutii Socialiste din Octombrie si a literaturii ruse si sovietice pentru dezvoltarea eroului pozitiv in literatura bulgara (1918 —1944), p. 25—48], Simeon Rusiikiev aratà modul in care, prin experien|a lor, scriitorii sovietici
ii	ajutà pe scriitorii bulgari sa redea in mod mult mai complet eroul pozitiv in literatura bulgara. Concluziile autorului sint cà eroul pozitiv in literatura proletari revolutionarà bulgarà se alla intr-o continua dezvoltare. Ìli creafia lui Gli. Kirkov §i Dim. Polianov el este redat ca 1111 erou revolutionar-romantic, ideatili lui apare ca o posibilitate istoricà. Dupà Marea Revolutie Socialista, eroul poziliv devine activ, conibativ, intra intr-o hotàrìtà luptà de clasà, iar in deceniul al 3-lea al see. al XX-lea el intruchipeazà tràsàturile unui erou comunist, discipol al lui Lenin, care mobilizeazà toate tortele democratice si intrà in luptà pentru infrìngerea fascismului. Literatura sovietica, prin exemplul sàu, ii ajutà pe scriitorii bulgari sà ìnfàti?eze umanismul activ $i eroisinul farà precedent al personajelor pozitive, atitudinea lor nouà fata de muncà, fatà de patrie !ji fatà de alte popoare, intr-un cuvint, sà-fi clarifice idealul estetic al « eroului pozitiv ».
     Cu problema infiuentei pe care o exercità scriitorul sovietic Nikolai Ostrovski asupra creatiei unor scriitori contemporani bulgari in fàurirea chipului eroului pozitiv, se ocupà
496