« sà ^ie astfel de lucruri, atunci sa plàteascà impreunà cu tìrgul pentru toate lucrurile » spune privilegiul.
    Al doilea element ìnsemnat pentru economia Moldovei din acea perioadà il constituie imbogàtirea listei de màrfuri cu unelte necesare dezvoltàrii agricul-turii moldovenef ti : coase, seceri, fiare de plug etc. 2
     Rela^iile moldo-polone, deosebit de strinse, riseau sà fie insà deseori sdrun-cinate de actele feudalilor de pe granita, ceea ce de altfel se oglindeste fi in tratatul incheiat la 1459, dar mai ales in lucràrile comisiei xntrunite la Hotin (1467) 3.
    Cucerirea Chiliei (1465), precedatà de un atac nereusit in 1462, a avut urmàri insemnate in politica Moldovei fatà de vecinii sài. Ràmine neindoelnic faptul cà ijitefan cel Mare isi dàdea seama de importanza acestei eetà^i la hota-rele Moldovei, dar nu e mai putin adevàrat cà vedea si complicatine pe care le crea cucerirea ei. Chilia constituía un punct in care se intilneau interesele celor trei puternici vecini ai Moldovei: Ungaria, Turcia si Polonia. Moldova singurà nu ar fi putut ìnfrunta aceste puteri, din care cauzà ¡jtefan cautà in prealabil sà cointereseze Polonia in actiunea sa, incheind in 1462 tratatul moldo-polon in care se prevede recucerirea cetàjii instràinate 4. Avind asigurat sprijinul Poloniei, ^tefan cucereste Chilia, dezlàntuind insà prin acest fapt minia lui Matei Corvin, a turcilor si, prin legàturile lor cu turcii, a tàtarilor. Acest lucru reiese liinpede din tratatul incheiat de ¡jìtefan cel Mare cu Cazimir la 28 iulie 1468, prin care regele polon ifi asumà obligatia de a-1 apàra de turci, de tàtari fi de unguri, prin soli, cu ármele si cu oftile sale 5.
    Tratatul acesta, ca de altfel fi protestul prelatilor fi nobililor poloni impotriva expeditiei fi devastàrilor organízate de Matei Corvin in Moldova 6 in anul precedent fi incheiate prin infringerea de la Baia, ne relevà Telatile incordate la care ajunsese Moldova cu Ungaria fi Turcia, iar pe de altà parte relatiile de o foarte strinsà colaborare cu Polonia 7.
    Situala externà amintità, fi eriza politicà prin care trecea Moldova dato-rità opozifiei marii boierimi 1-au obligat pe §tefan cel Mare sà admità fórmele de intàrire a vasalitàtii, care deosebesc acest tratat de toate celelalte incheiate de ^tefan cu Cazimir. In acelafi timp insà, acesta este si primul tratat in care ^tefan ifi impune cu precizie punctul de vedere. E1 obline de la Cazimir promi-siunea de a nu tolera pe nici un pretendent la tronul Moldovei, lucru deosebit de important in conditiile crizei politice ce se desvàluise in timpul campaniei lui Matei Corvin.
    La inceputul celui de-al 8-lea deceniu al secolului al XV-lea primejdia cea mai mare pentru. Moldova fi tàrile invecinate o reprezenta imperiul otoman, impotriva càruia se pàrea cà se va ajunge la crearea unui front comun al tàrilor crestine, ^tefan cel Mare depune o intensà activitate in aceastà direcjie
      1	Ibidem, II, p. 281.
      2	Vezi B. T. C.impina, Dezvoltarea economiei feudalesi inceputurile luptei pentru centralizarea statului in a doua jumatate a sec. al XV-lea, in Moldova si Tara Romineasca, Bucuresti, 1950 (Extras din lucrarile sesiunii generale stiin^ifice din 2—12 iunie, 1950, p. 629).
     3	I. Bogdan, op. cit., II, p. 297 — 299.
1	Vezi P. P. Panaitescu, op. cit., p. 105—106. I. Bogdan, op. cit., p. 287.
     5	I. Bogdan, op. cit., II, p. 300—304.
      B Hurmuzaki, op. cit., II,, p. 188 — 189.
      7	Ele sint puternic reliefate de scrisoarea lui §tefan catre Cazimir dupa victoria de la Baia. Vezi P. P. Panaitescu, Contribu(ii la istoria lui Stefan cel Mare (Analele Acad. Romine. Memoriile Secjiei Istorice, Seria III, t. XV, p. 63—68).
346