a sisteinelor fonologice ale limbilor slave), p..75 —113], urmàreçte caracterizarea siste-mului fonologie, al limbilor (fi al dialectelor) slave în raport de numârul posibilitàjilor prozodiee de care dispun. Pentru aeeasta, autorul incadreazà limbile si dialeetele slave ìn cele sapte grupe posibile, ob^inute din combinarea celor trei faeton prozodici (locul accen-tului, cantitatea si politonia), care pot juca un rol de diferenfiere, si anume1:
grupa	locul accentului	cantitatea	politonia
I	-	-	-
  II	+
III	-	+	-
 IV	+	+
V	-j-	—	+
VI	-	+	+
VII	+	+	+
      in prima grupà se cuprinde o mare arie cu centrul in Polonia fi alta mai mica in Macedonia apuseanà ; în a doua : limbile slave de ràsàrit, cafuba de nord, majoritatea dialectelor bulgare fi macedonene, o serie de graiuri sìrbocroate de sud-est fi nord-vest ; In a treia: majoritatea dialectelor cehe fi slovace fi citeva graiuri sìrbocroate fi slovene; In a patra: o serie de graiuri slovene fi sìrbocroate, precum fi unele graiuri din Macedonia fi Bulgaria care prezintà cantità(i secundare; in a cincea: un singur grai sloven, in a sasea: un grai kajkavian si alte citeva slave, iar in a saptea: o serie de graiuri sìrbocroate fi citeva graiuri slovene.
      Analizìnd materialul oferit de fiecare grup in parte, autorul ajunge la o serie de con-cluzii instructive cum sìnt: ràspìndirea mai mare a sistemelor prozodiee mai simple, utilizarea in primul rìnd a accentului ca factor de diferentiere fi abia in al doilea rìnd a cantita^ii si politoniei, dependen^a numàrului de posibilita^i prozodiee de numârul elementelor prozo-dice (fi de cel al silabelor in cuvint) de care dispune graiul dat, tendinea simpliiicàrii sistemelor prozodiee si a stràmutàrii accentului de la sfìrfitul cuvìntului spre ìnceputul lui etc.
      în referatul IJpupoda açfipukama cpncKOxpeamcKoe jeiUKa [Natura africatelor limbii sìrbocroate, p. 161—183], A, Peco expune rezultatele cercetàrilor sale experimentale asupra africatelor 1) h, h — ij fi u din limba sìrbocroatà, efectuate cu ajutorul palatogrameior, kimografului, oscilografului si. magnetofonului. Aceste rezultate vin sa confirme pàrerea lingviftilor care le-au considérât sunete contopite (sliveni) fi, prin urmare, s-o infirme pe a celor ce le-au considérât compuse. A. Peco a reufit sa oblimi prin desfàfurarea inversà a benzii de magnetofon uUÀmo, a^^ox, a^myK, acmacm in locul cuvintelor ohu, xoi^a, Kyha, Italia, dar in locul grupelor uim, cm etc. din cuvinte ca 3auimo, docma nu a ob^inut h fi respectiv y ci grupele miu, me. De notât cà prin acelafi procedeu, africata (dz) — perechea sonora (regionalà) a africatei surde 14 nu s-a auzit Zd, ci tot Ç (dz).
      Douà din referatele pentru Congresul de la Sofia trateazà probleme esentiate de istoria limbii. Astfel, M. Pavlovie, ne dà un tablou de ansamblu al dezvoltàrii istorice a limbii sìrbocroate in articolul Ycaobu paieumKa u nepuoduiaifuja ucmopuje cpncKOxpeamcKOZ jeiuKa [Conditile dezvoltàrii si periodizarea istoriei limbii sìrbocroate 2 p. 49 — 63], insistimi asupra rolului substratului (mai aies romanic) fi al condi^iilor mixoglotice in desfàfurarea unor procese ale limbii sìrbocroate, in tinnp ce M. Pesikan, in articolul O peKOHcmpyKifuju cmapocAoeencKOZ (f)0H0Ji0MK02 cucmeMa [Despre reconstruirea sistemului fonologie al limbii slave vechi, p. 153 — 160J, se pronun^à pentru existera sunetului «j» ca fonem independent, carac-terul monoftongic fi monofonematic al nazalelor, valoarea fonematica a lui h, 1, ri etc. Autorul considerà cà abaterile in sistemul ortografie de la sistemul fonologie ideal se pot explica pe baza tradirei scrierii grecefti fi a influenti sim^ului acestei limbi, din conftiin^a ìntemeietorului alfabetului glagolitic, in reprezentarea lui despre sistemul fonetic al slavei vechi.
      Dintre celelalte articole publicate in volum, probleme de istoria limbii trateazà urmà-toarele trei: R. Kolaric, Problem jezikovnih sreéanj v razvoju slovenskega jezika [Problema contactelor lingvistice in istoria limbii slovene, p. 65 — 73], V. Ilié, Je3UK KupuAa TìejHUHoeuha u ibeeoeo cmuACKO, yMemnuuKO amajtcjeaibe [Limba lui Kiril Pejcinovié fi angajarea lui
        1 Semnul + arat5 care anume dintre elementele amintite sint folosite ca factori de diferen^iere In fiecare grup In parte.
       *	AceastS lucrare apare In programul citat sub titlul: HcmopujCKa nepuodwsanuja $ohoaouíko? u ¿paMamuuKoe cucmeMa y cpncKoxpeamctcoM je3uny. [Periodizarea istoricS a sistemului fonologic ?i gramatical din limba slrbocroatá].
33 - e. 456
513