asupra bogomilismului apartine savantului bulgar D. Anghelov, care a publicat în 1961, într-o noua editie, complet refâcutâ fi mult adâugità, monografia sa Bogomilismul în Bulgaria l.
    Majoritatea studiilor de ansamblu si de amânunt apârute dupa râzboi privesc bogomilismul sub aspect ideologie fi social-politic, oprindu-se asupra originilor sale, asupra raporturilor eu celelalte mifcâri similare care i-au précédât ori i-au succédât, asupra conceptiilor eretice fi antifeudale fi, în sfîrfit, asupra influenti fi râspîndirii sale dincolo de granicele Bulgariei. Pentru rolul cultural al bogomilismului, discutât eu atîta aprindere în secolul trecut fi în primele decenii ale secolului nostru, autorii se multumesc sa foloseascâ lucrarea lui lordati Ivanov apârutâ în 19252, fapt care 1-a determinai în 1950 pe E. Turdeanu sa încerce a completa aceastâ lacuna, examinînd problema pe o baza documentara mai larga. Defi anuntà studiul ca o ìncercare de a determina aportul cultural al bogomilismului, autorul se dovedefte, ìn realitate, un zelos apârâtor al direc|iei ftiintifice caracterizatà prin tendinta de a nega bogomilismului orice roi de aceastâ naturâ. în ciuda unei bógate bibliografìi fi a unei sistematizàri limpezi a materialului folosit, cercetarea sa nu marcheazà nici un progres, lâsînd totodatâ impresia eâ, pentru autor, rolul cultural al bogomilismului se reduce la problema circula^iei apocrifelor slave. Or, principalul rezultat al miscârii bogomilice nu este circulatia apocrifelor ca atare, ci confìgurarea culturii medievale a maselor populare bulgare fi influenta pe care aceastâ culturâ a exer-citat-o la rìndu-i asupra vecinilor fi ìntre aceflia, asupra romînilor. Acest aspect al problemei, neluat în considerale de cercetâtori, formeazà obiectul artico-lului de fata 3.
I.
BOGOMILISMUL ÇI CULTURA POPULARÁ BULGARA
     Paulicianismul asiatic s-a grefat ìn Balcani, fi ìn special in tinuturile bulgare, pe opozitia maselor populare împotriva feudalitàtii bizantine fi slave 4. Din punct de vedere teologie, bogomilismul a fost o doctrinà dualista rezultatà din prozelitismul ereticilor paulicieni transplantati silnic de împâratii bizantini Constantin V. Kopronimul (741—775) fi loan Tzimisces (969—976) din Asia Micà ìn Tracia. El a luat, ìn Bulgaria, aspectul unei mifcâri spécifié bulgare fi, în aceastâ formâ, s-a râspîndit ulterior pînâ la extremitatea occidentale a Europei feudale 5.
     1	Un excelent rezumat a prezentat autorul în comunicarea Le mouvement bogomile dans les Pays balkaniques et son influence en Europe occidentale, Jinutâ la Colocviul international de eivilizaÇii balcanice de la Sinaia (1962). Vezi Actes du colloque international de civilisations balkaniques, Bucuresti, 1963, p. 173—182.
     2	Iordan Ivanov, Eozomujicku khuzu u alezendu, Sofia, 1925.
     3	Redactarea articolului era încheiatâ atunci cînd ne-a parvenit volumul I din tratatul academic de Istoria literaturii bulgare, lucrat sub conducerea cunoscutului savant, specialist în literaturà veche §i folclor, P. Dinekov. în acest tratat, capitúlele « Bogomilismul » §i « Literatura bogomilicâ » sînt scrise de Yelcio Yelcev. Autorul se refera exclusiv la « Tainata kniga », la « Vedenia lui Isaia » si la « Razumnik » (întrebàri si râspunsuri), fârâ a face vreo refe rinça la rolul bogomilismului în cadrul culturii populare. (De altfel, tratatul nu se ocupâ de folclor). în nótele la studiul nostru am citât noua sintezâ ori de cite ori am gàsit puñete de vedere asemânâtoare.
4	Vezi o expunere general;! în pfemopun na ôbmapcKama Aumepamypa,vo\. I. Sofia, 1963.
    5	Cf. D. Anghelov, Le mouvement bogomile.. . , p. 175.
20