înainte el într-adevâr vorbefte despre ea (la pag. 337), défi mai înainte (la pag. 285) el serie despre « mistr Woldrih Walesky din Benatky » — desigur din Venetia cehâ »
     Analiza amanuntitâ a limbii eîntecului îl duce pe Tomaçevski la concluzia câ avem de a face nu eu o limbâ ucraineanâ curata, afa cum credeau Potebnea si Franko, ci eu un dialect ucrainean subcarpatic amestecat în mod simçitor cu elemente slovace, fi anume cu dialectul numit « din Saris » sau « bacivan ». Câ a fost eules pe un teritoriu slovaeo-uerainean, o dovedefte, dupa Tomafe-vski, caracterul de amalgam al limbii. De aiei el deduce câ locul cel mai probabil unde a fost notât elntecul este Venetia, un sat slovac lîngâ Bardiev în regiunea Sariâ, numit de slovaci tot Benatky.
    Aceste teze din recenzia lui Tomafevski au fost acceptate de Franko si expuse în « Anexele si adâugirile » la studiul sâu despre cìntecele populare ucrai-nene, în care renun^â definitiv la pârerea câ e vorba de Venetia italianâ 2.
     Punctul de vedere al lui Tomafevski a fost dezvoltat în 1942 de I. Pankevici, în Cîntecul despre Stefan Voevod ca monument al graiului lemk din Saris, publicat la Bratislava în 19483. Autorul face o analizâ lingvistica foarte amanuntitâ a operei ca monument al graiului lemk din Saris.
     In fine, încercarea lui Potebnea de a integra cîntecul în contextul folcloru-lui vechi ucrainean a fost reluata nu de mult de câtre 0. Zilynskyj într-un articol foarte interesant intitulât: Stara ukrainska pisen o vojvodovi Stefanovi a jeji vxjznam pro dëjiny slovanské lidove pisnë*. 0 Zilynskyj aratâ înrudirile profunde de structurâ artistica ale acestei opere cu colindele ucrainene fi cu cele mai vechi dume ucrainene, arâtînd câ ea reprezinta o modalitate stilistica a cârei adaptare la balada lirico-epica a fost doar schiçatâ în Ucraina, fiind înlâturatâ în secolele urmâtoare de avìntul impetuos al eposului istorie, ìn spetà al dumelor. Aceastà modalitate se pastreazâ însâ la alte popoare slave râsâri-tene, ìn baladele bieloruse fi partial velicoruse. S-a pàstrat integrai si în cîntecul ritual ucrainean.
     în acelafi timp, 0. Zilynskyj comparà motivele « Cìntecului despre Çtefan Voievod » cu cìntecele ucrainene din regiunea carpatica fi constatà numeroase asemânâri, atît ìn ce priveste locul actiunii, eìt si in privinta subiectului. Mai mult decît atît, structura poeticâ a cìntecului diferind de dumele fi cìntecele istorice ucrainene, este aproape identicâ cu a colindelor carpatice, fapt ce pare sà fi fost întrevâzut fi de Hasdeu 5.
     1	S. Tomasevski, 3aMÌmKa do ri iati npo Illme<fiana Bossody, in « 3anHCKH HayK0B0r0 TOBapHCTBa ìm. WeBHemca », t. 80, 1907, p. 129. Drept Venezia cehâ dau aceastà referire fi editorii gramaticii in indicele de località^ (p. 382|. Trebuie amintit de asemenea câ ìn Venezia slovacâ se gàsefte fi o capelà a ordinului « Frà^ia cehà», de care apar^inea Nicodim.
     2	Cf. I. Franko: Cmydi ì iiad yKpaìHCbKUMU napoÒHUMU niCH.iMu. ffodamKU i nonpaeKU ìn « 3ariHCKH HayKOBoro TOBapwcTBa ìm. IlleBMCHKa, t HO, 1912, p. 6.
     3	IlicH.'i npo lUmeifxiHa Boceody jìk hom’nmKa AeMKÌ3CbKC2o luapucbKoeo eoeopy, ìn « Lingvistica Slovaca », Bratislava, VI, 1946 — 1948, p. 353—367.
      4	Publicat in nr. 1/1960 al revistei « Slavia » de la Praga, p. 76 — 103.
     6	Din unele ìnsemnàri ale lui Hasdeu deducem cà si el considera folclorul carpatic mediul in care a apàrut balada. în arhiva lui (dosarul IV mss. 5) se pàstreazà extrase din culegerea de folclor polon fi ucrainean din Galizia a lui Waclaw din Olesk. Pe marginile acestor extrase, ìntìlnim foarte dese sublinieri ale unor motive întîlnite in « Cîntecul despre ijtefan Voievod ». Astfel, de cìteva ori Hasdeu noteazà prezenfa motivului Dunàrii, prezenJa romìnilor, iar la un moment dat, ìn remarca pe marginea unei balade in care se ìntìlnesc versurile: « merg turcii in douà sfori, iar tàtarii in patru », Hasdeu noteazà: «balada despre Stefan cel Mare ».
108