Ispravnicul este persoana de ¡ncredere care cerceteazá, relateazá fi sus^ine chestiunea asupra cáreia se va intocmi hrisovul sau cartea domneascá. Lista ispravnicilor din timpul lui Neagoe Basarab este foarte bogatá, cuprinzind 42 de nume. Marele logofát, cSruia i se atribuie de obicei aceastá sarciná, aproape cá nu apare. Pe Ivan nu-1 gásim niciodatá in aceastá situare, iar Harvat apare de 6 ori. In schimb apar tot felul de dregátori din sfat (vornicul) sau mai mici (logofát, spátar, elucer, pircálab, judef, portar etc.) ori fárá func(ii (Danciul de Baia, Dragan Zagano, Oancea de Batiu, Preda etc.) fi chiar un egumen (30 octombrie 1517). Deducem de aici cá nu trebuie sá socotim logofe{ia ca singurá in drept a susfine in i'a(.a sfatului domnesc cauzele asupra cárora este in drept a hotári. Avem de a face pur si simplu cu intervenga (intercessio) sau cu intervenienti (intervenientes).
     Din acte mai rezultá cá intercesia nu este necesará totdeauna. Peste 40 de acte nu au nici o indicare In aceastá privin^á, mai ales la inceputul domniei lui Neagoe Basarab. Cele mai multe din acestea privesc asezáminte bisericefti, ceea ce ne face sá credem cá-si sustineau cauza cei interesaIi. De aici ajungem la concluzia cá accesul la sfatul domnesc nu era greu. Spunem aceasta prin faptul cá pe domnul insusi in calitate de ispravnic nu-1 intilnim decit in douá documente fárá datá, din care unul fi fárá sfat, databil 1512—1516, iar altul numai cu ianuarie 21, databil 1519, in care apare formula «ispravnic insáfi spusa domnului i> (hc. ca.vu (i¡>i rícno.vcTKO th) sau «ispravnic singur domnia mea »1. Cum nu este posibil sá atribuim tot voievodului si pe cele fárá indicarea ispravnicului, concludem cá in general Neagoe Basarab tinea sá rezolve chestiunile in sfat fi nu cáuta sá-fi impuná voin|a domneascá 2.
     In Iegáturá cu aceasta meritá sá atragem atenea cá alcátuirea actului (minuta) si scrierea lui pe curat (mundum) puteau fi fácute de aceeafi persoaná. Documéntele din timpul lui Neagoe Basarab ne ofera un astfel de caz: la 30 íulie 1512 se spune « fi eu Stoica grámátic care am alcátuit si am scris » (h íh eneran	h pSuonHcamiiaro Ctoiikí rpaAUTHK) hrisovul
domnesc. Dar fi forma cealaltá, cind unul compune fi altul serie, se practicá in mod egal. Atestarea concreta o avem tot o singurá datá, la 23 august 1517, cind se spune: « Sin numit logofát am alcátuit aceasta fi eu scriitorul Florea, care am scris » (c-k c ranA-kiiiH^ Ohh (mphujímh A«r«$<r h 43 pSusnHCjmujro tpAopb íxci NanHcax). Socotim cá prima formulá era mai des intrebuintatá, deoarece o putem subin^elege si in cazurile in care se specificá numai scriptorul.
      Scriptorii. Ceea ce impresioneazá e numárul mare de scriitori care lucreazá in cancelaría domneascá a lui Neagoe Basarab. Numai dupá actele semnate, nici jumátate din totalul celor cunoscute, putem numára la 30 de scriptori. Uneori apar sub indicaría obifnuitá de diac sau grámátic, dar fi sub aceea de logofát, care poate implica fi sarcini mai deosebite decit aceea de a serie acte. Sint fi citeva cazuri cind cel ce serie nu-fi aratá funefia, mul(u-mindu-se numai sá spuná cá a scris actul. in aceftia putem vedea atit boieri cu alte funefii (ceea ce ar fi o dovadá cá limba slavoná era cunoscutá de un cerc mai larg), cit fi cálugári, cum ne indeamná sá-1 credem pe Varnava din actul de la 24 octombrie 1513, macar cá serie la Nánifori, dar pentru mánástirea Glavaciog.
     Cei mai mul|i scriptori apar semna(,i pe cite un singur act. O activitate mai bogatá au Danciul grámátic fi Stoica diac, iar cele mai multe sint semnate de « Florea » sau « Floria grámátic ».
      In ce privefte scrisorile, care nu ne dau nici un nume, identificarea scriitorilor este greu de fácut fárá o studiere comparativá amánunjitá a scrisului. Cu tóate acestea, cred cá putem afirma cá atit domnul cit si doamna puteau sá-si serie singuri únele scrisori, cum vom aráta mai departe.
     Dacá tinem seama de numárul marilor boieri trecuji in listele noastre, inclusiv scriptorii, despre care nu ftim ce apartenen^á de clasá au putut avea, vedem cá in total nu sint nici mácar o sutá. Desigur aceftia nu reprezintá toatá boierimea, nici intregul aparat de stat al lui Neagoe Basarab. Cea mai veche « statisticá # pe care o avem in fara Romineascá din primii ani imediat urmátori lui Neagoe Basarab, adicá de la Radu de la Afuma^i, ne spune cá in timpul luptelor acestuia au fost táiati de turci 68 de boieri, iar 548 sint « boierii rámafi vii ai Radului voievod», toji da{i nominal3. Nu este indoialá cá numárul total va fi fost mult mai mare, mai ales dacá socotim cá cei peste 600 amintili in statisticá sint de intiiul fi al doilea rang.
      1	Documente, I, nr. 88 $¡ 120.
      ’ Procedura o spune Neagoe Basarab insumí la 4 decenibrie 1512 lntr-o scrisoare cátre sibieni: * cum boyaronibus nostris exinde habuímus consilium». Hurmuzaki-Iorga, Doc. XV, 1, p. 221.
8 A.Sacerdoteanu, Pomelnicul mánastirii Govora, * Mitropolia Olteniei», XIII (1961), p. 804 — 806.
409