a voievodului se leagà de atacul tàtarilor asupra cetàtii Kaniów din Lituania, càci ?tie cà Rare? umblà dupà ajutor, cind la turci, cìnd la tàtari, cind la moscoviti *. E1 ceru deci sfatul senatorilor cum sà procedeze, mai ales cà nu cuno?tea incà ce plànuiesc turcii, càci solul (Wilamowski) nu se ìntorsese incà de la Poartà. Era de pàrere ca, in cazul unui atac din partea voievodului, sà se recurgà la mobilizarea generalà a ?leahtei ; deocamdatà a ordonat armatei ?i polonilor de la frontiera sà pàstreze pacea cu Moldova, atita timp cit nu o va càlca Rare?, luindu-le-o inainte 2.
   A doua zi, regele scrise lui Rare? cà este gata sà pàstreze cu el relajii pa?nice, dacà acestea vor fi pàstrate ?i de voievod ; nu permite ìnsà sà se deschidà granicele ?i sà se reia retatile comerciale dintre cele douà tari3. ìn aceeasi zi, comunicind lui Tarnowski cà Rare? a respins armisti^iul, li ordonà sà se deplaseze in Podolia pentru a angaja mercenari pe un nou triinestru, din impozitele votate de seiin pentru paza regatului dinspre Moldova 4.
    Se cunoa?te numai unul din ràspunsurile senatorilor, ?i anume cel al episcopului de Plock, din 14 aprilie 1532, in care i?i manifesta convingerea cà respingerea arinisti^iului de càtre Rare? stà in legàturà cu raporturile sale cu Moscova ?i cu tàtarii, dar ?i cu atitudinea neclarà a Poloniei fa^à de Turcia, si poate ?i cu intrigile Habsburgilor ; in aceste condili, Polonia nu se poate baza pe slaba ei apàrare de la margine, efectuatà de mercenari, ci trebuie sà recurgà la mobilizarea generalà a ?leahtei, fàrà a se face insà aluzie la Moldova, din considérente fatà de Turcia, ci numai la un eventual atac inopinat din partea tàtarilor; in acela?i timp, trebuie sà se reia tratativele asupra pàcii sau a armistitiului cu Moldova, prin intermediul oricui se va oferi ; inainte de toate insà, polonii trebuie sà se asigure de prietenia Turciei ?i sà trimità o solie la Poartà pentru incheierea unei pàci durabile 5. §i episcopul Statilius din Transilvania, care-?i avea trimis un om la curtea lui Rare? ca sà afle prieina, era convins cà cineva a determinai pe voievod sà respingà armistitiul 6.
    Cel ce incerca de astà datà sà scoatà din impas tratativele asupra armistitiului moldo-polon a fost insu?i sultanul. Ràspunzind regelui, prin solul acestuia, Wilamowski, care se reintoarse la Cracovia la 15 mai 1532, cà n-a dat ordin lui Rare?, care-i este « rob ?i supus », sà impieteze teritoriile regelui, càruia-i pàstreazà o veche prietenie 7, sultanul i-a cerut sà trimità un sol la Zapolya pentru a trata pacea cu Moldova 8. Iar cel care a pus in lucrare dorinja sulta-nului a fost Gritti, care a trimis la 11 mai din Tirgovi?te un sol ture, Mehmet bei, la Cracovia, impreunà cu un sol al domnului Moldovei, pentru ca de acolo,
     1	Crédi tifa c5 Rares, minat de spiritul ràzbunàrii, incearca sa lege prietenie noua cu tatarii si cu Moscova era, ìn primul rìnd, a cancelarului Szydtowiecki, cf. A.T., XIV,
p. 256-258.
     2	A.T., XIV, p. 270-271.
     3	Bogdan-IIurinuzaki, Stipi. II —1, p. 53. A.T., XIV, p. 275—276.
4	A.T., XV, p. 276—277. in 1532 au fost angajate 13 roate de calarefi (2100 cai) fi
7	roate de pedestri (1500 soldati), cf. L. K o 1 a n k o w s k i, Roti/ koronne ria Rusi i Podolu 1492—1572 (Roatele regatului polon ìn Rusia fi Podolia 1492 — 1572), Lwów, 1935, p. 14.
     5	A.T., XIV, p. 282-284.
     6	A.T., XIV, p. 290-291.
     7	A.T.. XIV, p. 92-93.
     8	A.T., XIV, p. 536-538.
326