ìntre timp, o nouà încercare de a se ajunge la armistitiu de un an ìntre Polonia fi Moldova se fàcu, de asta data de episcopul de Wilno, loan, print litvan fi.fiu naturai al regelui, care propuse lui Raref sá trimità ìn acest scop soli la Cracovia. Domnul ìnsà respinse, la 17 martie 1533, propunerea, promi-tìnd, totusi, cà va pàstra rela^ii pasnice, atlta vreme cìt regele se va decide sa ìncheie o pace durabilà ; afteaptà deci ca regele sà-i trimità, cel dintìi, solii, deoarece el este acela care 1-a atacat mai ìntìi, fiind gata sà-i primeascà cu onorurile cuvenite, ìnsoti^i de 50, 100 sau mai mulji càlàreti'.
    De un ràspuns favorabil nu mai putea fi ìnsà vorba acum, cìnd regele primea (la 5 aprilie) stiri de la Opalinski cà a ìncheiat o pace de lunga durata cu Poarta fi cà domnul Moldovei a càutat prin fel fi chip sà punà mina pe el, pentru a zàdàrnici ìncheierea pàcii.
     ìncà de cìnd ajunsese la curtea sultanului, solul polon aflase cà Raref, informat de plecarea sa la Poartà ìnainte ìncà de a fi pàràsit Cracovia, a trimis 200 càlàreti din cetà^ile sale din Transilvania ca sà-1 prindà sau sà-1 ucidà ìntr-un loc de sub stàpìnirea regelui Ferdinand, ca sà se poatà astfel scuza fatà de sultan cà omorul n-a fost sàvìrfit pe pàmìntul sàu. Sultanul fi marele vizir, care erau informaci despre aceasta, 1-au fàcut aleni de primej-diile pe care le va ìntìmpina la ìntoarcere. Condus de turci prin Balcani pìnà la Nicopole, solul a trecut in Jara Romìneascà, la curtea lui Vlad Vini ilà, cu care a avut o intravedere. Domnul muntean, informìndu-l cà are sà-i spunà únele lucruri secrete, i-a cerut o ìntìlnire, noaptea, la el sau la gazda solului. Acesta s-a dus la domn, pe ascuns, la orele trei din noapte, fàrà luminare, gàsindu-1 fezìnd, cu buzduganul fi sabia afezatà ìnaintea sa. « Vàd cà sìnteti solul regelui Poloniei — 1-a ìntìmpinat domnul — fi cà duceti tratative pentru pacea comunà fi cà sìntesi om bun. Vreau sà và spun, bazìn-du-mà pe ìncrederea voastrà, o tainà, pe care nimeni nu o ftie, fi care privefte viata voastrà. Acum cìnd trebuie sà tràiesc in bunà vecinàtate cu regele vostru, dupà cum dórese, vreau sà încep sà ma port drept fi credincios fa^à de el fi sà và ajut in primejdia voastrà fi in dificultatea regelui. Voievodul Bogdan 2 al Moldovei a trimis la mine trei soli cu trei scrisori, sfàtuindu-mà ìn fel fi chip fi rugìndu-mà sà và prind la ìntoarcere si sà và trimit lui, sau sà porun-cesc supufilor mei sà và piardà fi sà và ucidà pe drum fi sà và ia toate lucrurile, aràtìndu-mi cà aceasta o face din toatà prietenia fa{.à de mine, spu-nìndu-mi cà lucrul acesta imi este de folos fi mie, ca fi lui, asigurìndu-mà cà faptul va ràmìnea cìt se poate de secret, ca nimeni sà nu ftie de unde a pornit, fi promitìndu-mi cà, dacá voi face aceasta, mà va ràsplàti cu bunà-vointà ». « Càci dacà eu — i-a declarat Raref — voi avea acest sol, care este maestrul curtii fi care cunoafte secretele regelui fi ftie de la pafa ce se va ìntìmpla cu tine fi cu mine, atunci le vom fti toate, fi eu cìnd voi cunoafte secretele regelui, acesta-mi va da ìnapoi fi prizonierii fi tunurile fi voi ajunge ufor la ìn^elegere cu el ». Raref a voit ca prinderea solului sà se facà in mun^i, spre Brasov, prin care se trecea foarte greu. Domnul muntean a continuât: « Eu và spun in tainà, ca o màrturisire: in ^ara mea sìntesi sigur, dar in altà parte sà aveti grijà de siguran^a voastrà, pe care eu, unde pot, voi porunci
      1	A.T., XV, p. 200 — 202 fi la Bogdan-Hurmuzaki, Supl. II —1, p. (>9 — 70 (cu data grefità de 21.11.1533, cu erori de lecturà fi cu ultiraul pasaj, con^inìnd propunerea lui Raref ca regele sà-i trimità mai ìntìi solii, lipsS).
      2	Citefte: Petru.
331