màrul uscat sedea, Vis fu, cu cucul la tarà — Valeni, Departe de tara mea. Mai trebuie sà adàugàm trei poezii patriotice inspirate de primul razboi mondial, cit si cele douà poezii publícate in ziarul « Otecestvo ».
      In poezia Cucul pe màrul uscat sedea poeta isi cinta in versuri naive dorul de meleagu-rile unde a tràit:
                                    Admiram munfii gigantici Cu brazi peste tot falnici,
                                      Ape sclipeau mereu selline,
                                        Se scurgeau pe jos $erpuind . . .
      Tot nostalgia dupà Jara natalà o exprima versurile Vis fu, cu cucul la {ara — Valeni:
                                    M3 de§teptai cu aer curat la t8™
                                       Deschisei fereastra, m5 uitai afarà,
                                      Cerili pàrea cà pàmtntului vorbeste.
      ìn aceeasi poezie gàsim §i mulinile inspirate de peisajul rustie oltenesc:
                                    Vitele-n bàtàturà mereu mugeau,
                                       Cu gltul ìntins spre poartà aràtau,
                                       Cimpii In rouà pe roade, iarbà §i flori,
                                         Soarele colora ale lor culori.
      Tríste^ea si doral str&bat si poezia Departe de (ara mea 1 :
                                        Aìci in strSinàtate Strainá sint or ce fac,
                                    Amintirea de departo intristare doar imi fac.
                                      Vint adie din cimpie,
                                       D-ar ?ti de tristui nieu gind.
                                         Ar sulla cu vijelie S5 risipe al meu gind.
      Ecaterina Vasileva a dedicat patru din poeziile sale Uulgariei. Cea mai pre(ioasà este Chestia Orientului. Hagi Dimitar in Balcani, unde, in versuri patriotice oglindefte jertfa fi lupta eroica a cetei de revolucionan, condusà de legendarii voievozi Hagi Dimitar fi ijtefan Caragea, care au trecut DunSrea din Romlnia in Bulgaria, In vara anului 1868 2. In Tragedia unei pàsàri. Alegoría unui popor balcanic, dìnsa evoca Bulgaria subjugatà fi dorinfa acesteia pentru libertate, iar in Fluviul in Balcani cinta in versuri Ufoare marele rìu Marina ce curge
111	sudul Bulgariei. A patra poezie este inchinati inorai eroice a lui N. Voievodov si T. Pavlovici, despre care am pomenit.
      Alte douà poezii, scrise in rominefte fi dedicate Bulgariei sint cele publicate in ziarul «Otecestvo». Acestea sint: Dorin(a mea (titlul insà este dat in bulgàrefte — JKe.iamterno mu) si Medhalpasa supàral secolului (sic) al XlX-lea — in timpul insurecfiei bulgare forbente in sinesi 3. Prima este publicatà ìn Nr. 26 din 23 ianuarie 1870 al ziarului sub semnàtura « 0 bulgà-roaicà din Bràila K.». Cealaltà, insolita de traducerea in bulgàrefte, cu insemnàri esplicative in ambele limbi, a fost publicatà ìn nr. 75 din 5 februarie 1871, sub semnàtura » C.M.V.-va »
      lata douà strofe din poezia Dorinta mea:
                                    A? dori ca drepturi bune Deopotrivà sà averli Cu popoarele vecine Si independenti sà lim.
                                     As dori sà vàd iubire ìntre frati ?i crostini,
                                     A?i dori sà vàd unire In bulgari ?i in romini.
      Toate versurile Ecaterinei Vasileva, tipàrite cu multe gre^eli, sint modeste, simple, lipsite de valoare artistica propriu-zisà. Dar eie pàstreazà si redau cu càldurà o gamà de sentimente si idei care sint ale unei epoci eroice din istoria poporului bulgar. Eie evoca si unul din cele mai fecunde momente din istoria relafiilor frànti romino-bulgare. Prin aceste calitàfi eie devin un document de epoca si sub acest aspect importanza lor este mai mare. ìn mod deosebit se impune aten^iei noastre monologul, pe care 1-am reprodus in intregime §i din care ne dàm seama de sentimentele ce animau in epoca respectiva emigrala bulgarà, precum §i pe romini §i greci.
      Farà indoialà, Ecaterina Vasileva merità sà ocupe locul cuvenit in galeria persoanelor, care prin activitatea lor au contribuii la cimentarea legàturilor culturale romino-bulgare.
       1 F.ste vorba de Romlnia.
       *	D. N. M i n c e v, Heuieecmno cmuxomeopenue 3a Xadncu JJuMumbp na pyMbincKU ciuk, In « Benepnu hobuhu» Sofia, anuí Vili, Nr. 2165, 5.VIII.1958.
       8	Midhat pasa (1822 — 1884), valiu al regiunii Dunàrea, cu re§edinta la Rusciuc, mare vizir etc., mort In surghiun. A Incercat sà introduca únele reforme, multe din acestea In contra bulgarilor §i tinzlnd cliiar la deznationalizarea lor.
443