Trupele romine 1 aláturi de cele ruse, participá la bátália de la Plevna din 30 august 1877. Plevna n-a fost cuceritá, in schimb a fost ocupatá marea redutá Grivita care domina tóate pozitiile fortifícate ale turcilor2. In urma bátáliei din 30 august, comandamentul ruso-romin ia hotárirea ca Plevna sá fie cuceritá prin asediu.
    Datoritá ac^iunilor trupelor ruso-romine, la sfirfitul lunii octombrie, Osman-pasa este complet izolat si silit sá lupte numai cu propriile sale mijloace. Trupele aliate í$i iau másuri de precau^iune, stringind tot mai mult cercul in jurul Plevnei 3.
    Pentru a preintimpina un atac inamic dinspre Vidin §i a impiedica ac^iuni de hár|uire care ar fi putut nelini^ti spatele trupelor de incercuire, s-a hotárit cucerirea cetátii Rahova, care se gásea la jumátatea drumului dintre Plevna ji Vidin.
    Ora^ul Rahova putea servi drept un punct útil pentru concentrarea trupelor turce^ti, atit din vestul Bulgariei, cit fi din púnetele ocúpate de garnizoanele turcejti pe malul drept al Dunárii 4. « Ocuparea Rahovei era necesará pentru asigurarea completa a spatelui trupelor care incercuiau Plevna » 6.
    La 9 noiembrie Rahova a fost eliberatá. Trupele colonelului Slániceanu fi ale generalului Meyendorff au intrat prin sud. Cu citeva ore ínaintea lor a sosit de la Bechet la Rahova generalul Lupu cu un batalion de mili^ieni, luind comanda cetátii 6. Ostile eliberatoare ruso-romine au fost primite cu aclamatii de populatia bulgará7. Blocada Plevnei se intensifica pe zi ce trecea. Rezultatul unei munci metodice a fácut sá apará in jurul
     1	In legatura cu participarea armatei romìne la operajiunile din sudul Dunàrii nu intru in amànunte, deoarece in anul 1957 pe baza unui material vast provenind din colec(ii de documente ruseçti, romîneçti si bulgàreçti, am analizat amânun(it aceastâ problema. Vezi I. Focjeneanu çi N. Ciac hi r Acfiuni militare ruso-romino-bulgare 1877—1878, Bucureçti, 1957, 212 p. ; Vezi fi N. C i a c h i r, Frògia de arme romino-rusà in luptele de la Plevna ìn « Analele romìno-sovietice » (istorie), nr. 2/1957; Vezi çi N. A d à n i 1 o a i e, Varmée roumaine dans la guerre de 1877—1878, în «Revue Roumaine d’histoire », nr. 1/1962 ; Articolul lui N. Adâniloaie nu vine cu problème noi, ci prezintâ în sintezà contribute armatei romìne la ràzboiul din 1877—1878. Deçi are 3 trimiteri la materialul de arhivà din Moscova çi Leningrad, se refera la problème cunoscute: 1) cà, dupa a doua bàtàlie de la Plevna, guvernul rus a hotàrît sa trimitâ noi unitàri militare (p. 109) ; 2) cà armata din sectorul Plevna era sub comanda lui Carol I, care era secundat de generalul rus Zotov in calitate de çef de stat major (p. 110) ; 3) cà peste 45.000 de prizonieri turci au fost capturaji la Plevna de armata ruso-romînâ (p. 119) ; Nota lui N. Adâniloaie Contribuai privind luplele de la Rahova yt Smirdan, în « Studii » nr. 5/1962, cuprinde 2 documente: raportul generalului rus Meyendorff despre ocuparea Rahovei çi raportul colonelului Fàlcoianu adresat generalului Cernât despre luptele din jurul Vidinului. Defi autorul lor susine cà cele 2 documente aduc «... precizâri importante la douâ bàtàlii însemnate » (p. 1198), problemele traiate în cele 2 documente sînt cunoscute. Ceea ce re^inem pentru problema pe care o tratàm e faptul cà popula^ia bulgara a anunjat trupele romîne despre miçcàrile trupelor turceçti («Studii», nr. 5/1962, p. 1201).
    2	Monitorul Oficial din 2 sept. 1877, nr. 98, p. 5296; Hcmopun Ha EbAzapun, tom. I, ed. II, aratë cà în zilele de 30—31 august çi în urmàtoarele 4 zile în fafa Plevnei au murit 3.000 de ostaçi çi ofiferi romîni (p, 496).
    3	N. Ciachir, Frâ}ia de arme romîno-rusâ... p. 154.
     4	Onucanue pyccKO-mypeuKOÙ eoÜHbi Ha Eojikohckom noAyocmpoee, Petersburg, 1911, P- 214.
5	CôopnuK Mamepua.ioe no pyccKO-mypetfKOÙ soline, tom. 53, p. 2, Petersburg 1906.
    6	Fàlcoianu, op. cit., p. 188—189.
7	Documente privind istoria Romîniei (Râzboiul pentru independenfâ), vol. VII, doc.
596, p. 319.
239