Observable §i concluziile autorului se referà, in continuare, §i la alte probleme de toponimie cehà, a càror solucionare, fie §i numai in parte, invedereaza eficacitatea unei metode noi. Folosind o metoda destul de complexa, insS stiinjiiica, prof. Smilauer a adus o importante contribuye la cunoafterea procesului istorie de populare a Cehiei. ín urma acestei lucrári, in care elementele lingvistice, istorice fi geografice concurá la limpezirea multor probleme legate de perioada primelor asezüri umane din Cehia, toponimia se poate inscrie ca o disciplina cu metode 5Í ^eluri §tiin^ifice proprii.
TR. IONESCU-N1SCOV
    BALKANOLOSKI INSTITUT. GODISNJAK, Knjiga II, Sarajevo, 1961, 244 p.
      Infinita t in anul 1954, in cadrai SocietàJii jtiin^iiice a Bosniei $i Herfegovinei, sub conducerea renumitului balcanolog iugoslav Henrik Baric, Institutul de balcanologie din Sarajevo, in scurta sa activitate (pina in 1962) 1, a imbogà|it bibliografìa balcanologicà cu o serie de cercetàri de incontestabilà valoare. Aceste contribuii au fost publicate parte in cele douà volume ale Anuarului (Godifnjak, knjiga I, 1957 2, 478 p. si Godiìnjak, knijga II, 1961), parte in volume separate. In volume separate au apàrut: Milenko S. Filipovic, Xac noà riaiumpuKOM [Regiunea Has de la poalele muntelui PaStrik], Sarajevo, 1958 ; Henrik Baric, Istorija arbanaSkog jezika [Istoria limbii albaneze], Sarajevo, 1959 §i Idriz Ajeti, 1storijski razvitak gegijskog govora Arbanasa kod Zadra [Dezvoltarea istoricà a graiului gheg al albane-zilor din imprejurimile Zadarului], Sarajevo, 1961, iar sub tipar se alla culegerea Sìrn-pozium o srednjovekovnom katunu 3, in care sint grupate comunicarle despre càtunul vlah medieval, prezentate la Simpozionul organizat in cadrul Societàri stiinjifìce a Bosniei si Her^egovinei incà in anul 1952.
     Dintre cele douà volume ale Anuarului, ultimul cuprinde o seamà de cercetàri cu referire la limba rominà, fìe direct fìe in perspectiva balcanica.
      Pe primul loc citàm articolul lui Henrik Baric, La perte de Vinfinitif dans les langues balkaniques, in care automi cauta ràdàcinile acestui proces in fìecare limbà balcanica in parte, làsind pe planul al doilea explicarea lui prin influenza unei limbi asupra celeilalte 4. Urmàrind argumentarea lui H. Baric, sprijinità pe exemple numeroase si deosebit de ilustra-tive, pare fireascà concluzia la care ajunge automi, cà pierderea infìnitivului in limbile balca-nice se datoreste tendinei existente in aceste limbi de-a inlocui construc^iile impersonale cu infìnitivul prin construc^ii personale. Ca mijloc pentru realizarea acestei tendinee s-a folosit propozi^ia subordonatà finalà, care a corespuns cel mai bine exprimàrii ideii de fìnalitate ce sta la baza etimologica a infìnitivului. Pentru introducerea propozi^iei subordonate se folo-sesc conjuncjiile da (in sirbocroatà §i bulgara), và (in greacà), tè (in albaneazà), deka (in mace-doneanà) §i sà (in rominà). ìn ceea ce prive^te conjunc^ia romineascà sà (provenità din lati-nescul si condizionai), H. Baric arata cà ea a devenit fmalà datorità oscila^iei existente intre condire §i fìnalitate, oscilajie ce « se poate constata incà la autorii latini, unde condi^ionalul
       1	ìncepìnd din acest an institutul se reorganizeazà, transformìndu-se in « Centru pentru cercetàri balca-nologice » çi restrîngîndu-çi çi cercul preocupàrilor. Anuarul ìnceteaza sä mai apara, In aten^ia Centrului fìind, pentru moment, pregatirea a douà culegeri: Zbornik gròkih i rimskih izvora o naSoj zemlji i njenom autohtonom stanovniStvu u antUko doba (Culegere a izvoarelor greceçti çi latine despre tara noastrà çi popula ti a ei autohtonà ìn antichitate) çi Epigrafski izvori za prouèavanje istorije Ilira (Izvoarele epigrafice pentru studierea istorie! Ilirilor). Restrìngerea activitàtii Institutului se datorea/.a celor douà grele pierderi suferite de el, ìn scurt timp, prin moartea lui H. Bari (1958) çi a lui I. Popovi5: (1962). Pentru informatile ìn legatura cu activitatea Centrului de cercetàri balcanologice çi a fostului Institut de balcanologie multumesc Verei Jereminov, secretar al Centrului de cercetàri balcanologice, care mi-a pus la dispozitie toate datele necesare.
*	Din cuprinsul acestui volum semnalàm articúlele: H. B a r i é, Albanisch Romanisch und Rumänisch ;
I.	P o p o v i é, Prilozi ispitivanju balkanske leksike u srpskohrvatskom jeziku (Contributo la cercetarea lexi-cului balcanic din limba serbocroata) §i G. íoptrajanov, Amurca, murga, murk, eo poMaticKume u óaAKOHCKume jamifu.
      3	Continutul acestui volum este urmàtorul: M. S. F i 1 i p o v i é, Istoriografia srednjovekovnog katuna [Istoriograíia cätunului medieval) çi Struktura i organizacija srednjovekovnog katuna [Structura çi organizarea cätunului medieval]; Dr. J o v a n Trifunovski, Geografske karateristike srednjovekovnog katuna [Carac-teristicile geografice ale cätunului medieval] çi DanaSnji vlaíki katun u Makedoniji [Càtunul vlah de astàzi din Macedonia] ; Prof. Branislav g u r (J e v, Teritorijalizacija katuna [Teritorializarea cätunului] ; Dr. Desanka Kovaéevi , Katun po dubrova¿kim izvorima [Cätunul dupä izvoarele din Dubrovnik].
4	Este interesant faptul cä aproape simultan cu articolul lui Bariá, çi independent de el, a apàrut si
articolul lui M. Pavlovié, La perte de l'infinitif dans les langues balkaniques. in care se reargumenteazà pàrerea lui Sandfeld, preluatà de la Holger-Pedersen, cà pierderea infìnitivului ìn limbile balcanice se datoreçte influenti greceçti. Vezi « 36ophhk 3a (JjHJioJiornjy h JiHHTBHCTHKy », III, Novi Sad, I960, p. 35 — 45.
568