cît si prin forma : diferite redacjii de « vieji », sensori, legende, cronici, note etc.. . . Scrise în greacà, latinâ sau slavà, în epoci diferite, bineînjeles cà nu pot avea o valoare égala, mai aies cà unele \in mai mult le legendà.
     Printre izvoarele de prima importanjà se numàrà în primul rînd aça numitele •« Legende panonice » si lucrarea « Despre litere » a càlugàrului Hrabr. în problema supusà «ercetàrii — anul întocmirii primului alfabet slav — cele douà izvoare prezintà date diferite. Dupà « Legendele panonice » —* 862 sau 863, iar dupà Hrabr — 855. K. M. Kuiev îçi propune ■sa elucideze aceastà problemà plecînd de la teza conform càreia Hrabr ar fi folosit în lucrarea sa sistemul cronologie alexandrin (çi nu cel bizantin).
      în sprijinul tezei sale autorul aduce un material documentar extrem de bogat, organi-zînd întreaga discute în sase capitole: I Privire asupra istoricului problemei; II Naqterea •sistemului cronologie alexandrin; III Era alexandrinâ în literatura bizantina; IV Sistemul cronologie alexandrin la popoarele slave; V Canonicul Hrabr §i sistemul alexandrin; VI Problème legate de alcâtuirea alfabetului çi de traducerea cârfilor (de càtre Chiril çi Metodie).
      în rezumat, K. M. Kuev aduce patru argumente care ni se par convingâtoare :
      1.	în « Viaja » panonicà a lui Chiril, alcâtuirea alfabetului este asociatà eu perioada ce urmeazà imediat dupà sosirea soliei morave, adicà eu anul 863. Este greu de presupus ca un fapt atît de important din biografia lui Chiril sa fie datat incorect. Mai mult, nu •este întîmplàtor faptul cà diferenja dintre 855 çi 863 reprezintà 8 ani, adicà toemai diferenja •dintre cele douà sisteme cronologice.
      2.	Indicînd anul 6383 pentru alcâtuirea de càtre Chiril a alfabetului, càlugàrul Hrabr ■adaugà cà aceasta s-a petrecut în timpul domniei Jarului grec Mihail, a domnului bulgar Boris, a lui Rostislav în Moravia si a lui Kotzel în Panonia. Or, daeà anii de domnie a pri-milor trei (Mihail: 842—867; Boris: 852 — 889; Rostislav: 864—870) nu pot vorbi în favoarea vreuneia din cele douà date posibile, urcarea pe tron a lui Kotzel (860 sau 861) vine în sprijinul luârii în considerale numai a anului 863.
      3.	Hrabr a tràit si a scris lucrarea sa « Despre litere » la finele secolului al IX-lea çi începutul secolului al X-lea, cînd Bulgaria a ajuns la culmea puterii sale çi concura cu Bizan-\ul; chiar lucrarea lui Hrabr a fost scrisà în special cu scopul de a demonstra superioritatea scrierii slave asupra celei bizantine (greceçti). Prin urmare, existau motive suficiente ca autorul sa aleagà nu sistemul bizantin, ci cel alexandrin (în opozijie fajà de BizanJ).
      4.	ìn « Viaja » lui Metodie se spune cà acesta, cu pujin timp ìnainte de a muri, a tradus intreaga Biblie ìn numai §ase luni. Cu atìt mai mult ar fi putut Metodie ìmpreunà cu Chiril sà traduca într-un termen relativ scurt Psaltirea, Apostolul çi Evanghelia, care erau cu mult mai pujin voluminoase (acest argument este îndreptat împotriva celor care susjin cà dacá alcâtuirea alfabetului ar fi fost fàcutâ în 862, cei doi fra^i nu ar fi putut traduce într-un termen atît de scurt — înaintea plecàrii în Moravia — lucràrile amintite).
      Pentru a demonstra ràspîndirea sistemului alexandrin în mediul càrturàresc din Imperiul Bizantin, K. M. Kuev aduce comparativ numeroase exemple din cronici çi alte lucràri (cronica lui loan Malalas, cronica pascala, cronica lui Gheorghi Sinkel, cronica lui Gheorghi Amartol etc).
      Redactatà ìntr-un stil ciar, cu o logicà convingâtoare, lucrarea lui K. M. Kuev rezolvà defìnitiv problema anului ìn care a fost alcàtuit primul alfabet slav normalizat (care din cele douà — ràmîne o problemà deschisà). Discuoile care au urmat dupà publicarea lucràrii (sau ìnainte) n-au avut darul decìt de a clarifica unele aspecte secundare 1. Dealtfel, din ultímele lucràri cu preocupàri asemànàtoare, se pare cà autorii au acceptat teza sus^inutà de K. M. Kuev2.
E. NOVICICOV
     V. A. ISTRIN, 1100 Aem caci8hhckoù aiòyKu, Editura Academiei de iptiinte a U.R.S.S., Moscova, 1963, 180 p.
      Anul 1963 a marcat aniversarea a 1100 ani de la ìnceputul misiunii fratilor Chiril ^i Metodie in Moravia, fi de la alcStuirea primului alfabet slav normalizat. Aceastà avversare a prilejuit o reexaminare a principalelor probleme legate de viata fi activitatea celor •doi càrturari, cu incercarea de a pune ìntr-o lumina nouà unele aspecte mai pu{in elucidate.
        1 Astfel de discucii s-au purtat indeosebi in presa bulgara. Pentru bibliografìe a se vedea: Kupu.i u Memoduu, Eu6Auozparf>UH na 6*jizapcKama Aumepomypa, 1944 — 1963, Sofìa, 1963.
       *	A se vedea de exeniplu V. A. I s t r i n, 1100 /lem c/iaenncKoù ajóynu, Moscova, 1963.
519