miere, in, achizi^ionind, in schimb, stofe de màtase fi de lina de fina calitate Circulatia màrfurilor s-a efectuat atit prin porturile Màrii Negre, Burgas, Anchialos fi Mesembria, cit si pe drumurile de uscat ce ajungeau pinà la Dunàre 2.
    Nego^ul ruso-bizantin, larg dezvoltat, figureazà in tratatele celor douà state din 907, 911 fi 944. Clauza, fixatà in 944, limitind la grupe de 50 intrarea negu^àtorilor rufi in Constantinopol, este sugestivà penlru arnploarea legàturilor. Din tinuturile rusefti veneau miere, cearà, blànuri, pefte sàrat, icre fi uneori sciavi ; din Bizant se trimiteau indeosebi stofe scumpe — livrate in cantitàji limitate — fi màtàsuri. Drumul obifnuit urma coasta de vest a Màrii Negre, apoi Niprul spre nord. Nàvala pecenegilor (urma^i mai tirziu de cumani) a stinjenit aceste legàturi: totufi negujàtorii greci fi rufi ifi continuà activitatea, fiind amintiti in diferite centre fi in secolul XII 3.
    Màrfurile bizantine au cuprins fi teritoriul polon. Monezile, aflate pinà in prezent in patruzeci de località^, podoabele fi Jesàturile, au ajuns in Polonia nu numai pe calea, ocolità, a Scandinaviei, singura luatà in considerare de studiile mai vechi, dar fi direct, prin Kiev la Cracovia fi de aci spre nord 4.
    Legàturi economice au existat fi cu Ungaria arpadianà. Negustorii unguri sint intllniti de Benjamin de Tudela, la Constantinopol, la mijlocul secolului XII ; locurile lor de popas se intilnesc la Filipopol fi Barancs 6. Tot afa, in Mora-via s-au gàsit ceramica, podoabe, tesàturi fi monezi bizantine din secolul IX fi prima jumàtate a celui urmàtor. Ultimele cercetàri au evidenziai influenza artei fi civiliza^iei bizantine in teritoriile morave, intàrità, de altfel, fi prin alianja politica a celor douà state, in a doua jumàtate a veacului IX®.
    In concluzie, urmind drumurile de uscat, in Bulgaria, Panonia fi Cehia sau pe Marea Neagrà in Busia fi de aci spre nord in Scandinavia sau spre vest
     1	W. Heyil, Histoire du commerce du Levant au Moyen Age, I, Leipzig, 1885, p. 81 ; I. S a k a z o v, Bulgarische Wirtschaftsgeschichte, Berlin-Leipzig, 1929, p. 65; K. S. Lope z, Silk industry in the Byzantine Empire, în « Speculum » XX, 1945, nr. 1, p. 32; Hcmopu.n na Ebdzapun, I, 1954, p. 131; Ivan Dujcev, Les Slaves et Byzance, în «Etudes historiques », Sofia, 1960, p. 36, 39—40.
    2	Pentru aceste drumuri: W. Tomaschek, Zur Kunde der Hümushalhinsel. Die Handelswege im 12. Jahrhundert nach den Erkundigungen des Arabers ldrisi, în « Sitzungsberichte der Wiener Akademie der Wissenschaft », tomui 113 (1886), p. 303 — 307 ; 310—323; K. Dieterich, Zur Kulturgeographie und Kulturgeschichte der byzantinischen Balkanhalbinsel, în «Byzantinische Zeitschrift», vol. 31 (1931), p. 37—57 si 334—350; Boris N e d k o v, Ebjizapun u cbcednume 3eMU npe3 XII eeK, cnoped Hdpucu, Sofia, 1960.
     3	W. H e y d, op. eit., p. 68—72; Levcenko, op. cit., p. 166 — 167 ; E. Frances, Slavii pe pämintul patriei noastre in veacul al Xll-lea, în « Studii », anul 1955, 3, p. 75 — 76; a c e 1 a 5 i, Les relations riiso-byzantines au Xll-e siècle et la domination de Galicie au Bas Danube, In « Byzantinoslavica » XX, 1959, p. 50—53; I. Dujcev, op. cit., p. 40—41; cf. I. S a k a z o v, op. cit., p. 66—67.
     4	H. Evert Kapsova, L'état actuel et l'avenir des études byzantines en Pologne, în « Byzantinoslavica », XIX/2, 1958, p. 226—230.
     î Gyula Moravcsik, Die byzantinische Kultur und das mittelaltlerische Ungarn, în «Sitzungsberichte der deutschen Akademie der Wissenschaften», 1955, nr. 4.
     6	M. P a u 1 o v a, Vempire byzantin et les Tchèques avant la chute de Constantinople, în «Byzantinoslavica» XIV, 1953, p. 159; V. H r u b ÿ, Staré Mësto. V elkomoravskè pohfe-bistë « Na Valach », Praha, 1955, $i darea de seamâ de B. Z a s t é r o v a în i Byzantinoslavica », XVII, 1956, 1, p. 167 —168; M. P a u 1 o v a, Die Tschechisch-Byzantinischen Beziehungen und ihr Einfluss, in «Byzantinoslavica», XIX, 1958, 2, p. 195 — 205; I. D u i c e v, Les slaves et Byzance, p. 38—39. Atacul ungurilor asupra Boemiei a întrerupt legâlurile eu Bizantul : P. U. T r e t i a k o v, Noi date asupra statului Moravia Mare, în « Analele romîno-sovietice. Istorie », nr. 4/1961, p. 83 — 92.