Bibliografìa e fàcutà pe secóle fi cuprinde 160 manuscrise, fiind foarte utilà pentru cercetàtorii care se ocupa de aceastà problema.
     In partea a dona, K. V&zv&zova-Karateodorova, in Scrisori ale slavistilor bulgari fi stràini póstrate in fondurile « Arhivei Istorice Bulgare » de la Biblioteca Na(ionalà din So/ia (p. 95—138), trece in revista 44 de documente de aceastà natura din a doua jumàtate a sec. al XIX-lea fi prima jumàtate a secolului al XX-lea. Se rezuma confinutul unor scrisori semnate de Bodianski, Venelin, Hilferding, Drinov, Jireéek, Karadzic, Niederle, Sirku etc. In afarà de scrisorile analízate, autoarea dà o listà foarte bogatà a altor slavisti ale càror scrisori se pàstreazà in aceeafi arhivà. Aceastà muncà migàloasà, indeplinità de cunoscuta cercetàtoare bulgarà cu o deosebità conftiinciozitate fi acuratefe, reprezintà o informale extrem de valoroasà pentru cei ce se ocupà de relafiile culturale ale Bulgariei cu celelalte fàri slave fi neslave. Ar fi de dorit ca publicaría sà fie continuatà in viitoarele numere ale respectivului periodic.
      B. Todorova-Petkova, V.Tileva si Z.Noneva. in Documente din istoria legàturilor culturale ruso-bulgare din a doua jumàtate a sec. al XIX-lea si pinà la Marea Bevolufie Socialista din Octombrie póstrate in Arhiva Istorica Bulgarà a Biblioteca Nazionale din Sofia (p. 139—185) fac o scurtà trecere in revistà a materialelor referitoare la studiile fàcute de bulgari in Rusia, pàtrunderea càrjii ruse in Bulgaria, f. a. Tóate documéntele sint prezentate in ordine cronologica, dindu-se cotele respective. Munca acestor cercetàtoare merità sà fie apreciatà.
     L. Y. Selivanova (Harkov) pe baza unor documente de arhivà dà date noi asupra acti-vitàtii cunoscutului pedagog bulgar Zaharia Kniajevski in O nouà paginà despre legàturile bulgaro-ruso-ucrainiene (p. 187—211).
      Y. Zagoruiko, directorul <> Bibliotecii Gorki » de la Odesa prezintà fondul « Bulgarica » din acest depozit, ca fi memoriile lui Kr. T. Katev in Scurtà caracterizare a fondului « Bulgarica » din biblioteca Gorki de la Odesa (p. 213—221).
     N. Cervenkov, in Cileva materiale inedite despre prof. M. P. Dragomanov (p. 223—246) aratà serviciile aduse de acesta Universitari din Sofia fi bibliotecii ei.
      In Descrierea unei lucràri a lui Beron fi o scrisoare inedità in legàturà cu averea sa din lìOFninia (p. 247 — 252) cercetàtorul romin A. Constant ineseu prezintà « Atlasul cosmobiografic » al savantului bulgar dupà un exemplar complet, gàsit de d-sa la Academia R.P.R. Se publica apoi o scrisoare din 1873 a aceluiafi càtre M. Benli, M. Koloni fi N. Njcolopolu, membri ai « Asociatiei de binefacere », cunoscuta organiza fie a emigratici bulgare burgheze din Bucurefti.
     In partea a treia a volumului V. Bechynova (Praga) prezintà Literatura bulgarà in Cehia in timpul lìenafterii bulgare (p. 255 — 296) dind date interesante in legàturà cu Rakovski, fra{ii Miladinov, f. a.
     G.	A. Kusirin fi V. Alexeev-Popov (Odesa), in Rolul Odesei in rechile legàturi dintre poporul rus fi cel bulgar (p. 297—319) semnaleazà lucràrile cele mai importante publícate de bulgari in acest oraf. In a doua parte a studiului, autorii prezintà ziarele « Bàlgarska Misàl » (1907) fi « Komuna » (1919) izvoare importante pentru mifcarea revolucionará din Bulgaria. Lucrarea se incheie cu o enumerare a càrfilor scrise de cercetàtorii sovietici asupra istoriei Bulgariei fi asupra legàturilor culturale ruso-bulgare.
      I. Kalocva (Moscova) trece in revistà Problemele fundamentóle ale istoriei R. P. Bulgaria in lumina ftiinfei sovietice (p. 320—348), iar N. B. Busse (Moscova), Legàturile culturale ruso-bulgare fi bulgaro-sovietice (p. 349—360), afa cuín apar eie in publicajiile sovietice din perioada 1944 — 1960. A. N. (iorianov (Moscova), face o apreciere critica a principalelor lucràri biblio-grafice ruse fi sovietice asupra slavilor de apus fi de sud (Contribu(ii la istoria bibliografiei slave) (p. 370—427). Volumul se incheie cu lucrarea lui E. M. Kaw (Moscova), Activitatea Biblioteca fundamentóle de ftiinfe sociale a Academiei de Stiinle a U.R.S.S. in domeniul studiilor slave (p. 429 — 439). Aceastà activitate poate fi rezumatà in achizi{ionarea publicatiilor sovietice $i stràine in acest domeniu, pregàtirea unor extinse bibliografii retrospective pe domenii de studii sau pe probleme, publicarea unor buletine lunare etc. Urmeazà un indice de autori $i persoane.
      Toate materialele de mai sus sint importante in primul rìnd prin valoarea lor informativa fi in al doilea rind prin rezultatele studierii unor materiale documentare. Biblioteca Na(io-nalà din Sofia ifi atinge prin acest volum unul din scopurile sale si auume acela de a prezenta con(inutul bogatelor fonduri ce posedà, prin publicatii speciale, cataloage, prezentare de materiale documentare etc. Trebuie subliniat faptul cà in aceastà direcfie Biblioteca a antrenat §i alte institu(ii similare, in special cele din U.R.S.S. Mai ales pentru cei ce se ocupà de manu-scrisele slave, ca fi pentru cercetàtorii rela(iilor culturale dintre popoarele slave, volumul de fa{à reprezintà un foarte precios instrument de lucru.
C.	N. VELICHI
544