de la 1877. ìntr-o singurà zi de ofensiva, armata romînâ a reusit sa punâ stàpi-nire pe întreaga Centura exterioarâ a cetâtii Vidin, constituità din numeroase redute si santuril.
    Dupa ìncheierea conventiilor pentru predarea Vidinului si Belogragieului, trupele romìne au intrat în aceste douà cetani. Popularía bulgara a Vidinului a facut armatei romìne in ziua de 12/24 februarie 1878 o primire entuziastà, aruncìndu-i fiori çi cununi pe tot parcursul 2.
    A doua zi, trupele romìne au intrat in Belogragic, fiind ìntìmpiuate la 2 km ìnainte de intrarea in oras «... de populatiunea bulgara îinpreunâ cu preotii, icoanele si drapelele bisericii care in mijlocul unni mare entuziasm, au précédât trupele » 3.
    In timpul ceremoniilor oficíale in cele douà orase eliberate, drapelele romì-neçti au fost inaliate pe zidurile vechilor cetati turceçti, fiind salutate cu trei salve de tunuri 4.
    Garnizoanele romînesti au stagionai in aceste cetani pina la 25 martie/6 aprilie 1878.
    Ultímele cereetâri arata ca, in total, numarul mortilor si al rànitilor romìni, in ràzboiul de independents s-a ridicat la circa 10.000 de oaineni5. \ itejia si aportul ostaçilor romìni in luptele de la Plevna au fost reliefate si de Fr. Engels6. Grivita, Plevna, Rahova etc., localitâti istorice in care si-au vârsat împreunâ sîngele rusi, romìni si bulgari, au devenit simboluri aie prieteniei de nezdruncinat a popoarelor noastre.
HEKOTOPtIE CBEAEHMÍI O POJ1M PYMblHHM B flEJIE OCBOSO>KflEHHK EOJirAPHH (1877-1878 it.)
(Pe3K>Me)
     M3 apXHBHblX MaTepnajIOB H CÔOPHHKOB flOKyMeHTOB aBTOp H3BJ1CK HOBbie AaHHbie o po/TH PyMbiHHH b ocBo6o3KfleHHH Eojirapmi b nepHOA BOfiHbi 1877—1878 rr. IIomhmo bochhmx aeficTBHü aBTop Kacaerca h HeKOTopwx acneKTOB npcABoennofi noMoiUH.
     Tax, MHorwe SoJirapbi, Hcejiaa H36aBHTbcn ot TypeuKHX HaCHJibnHKOB, tiaxoAHJiH yôewwne b PyMbiHHH, a b nepHoa anpenbcicoro bocct3hhji 1876 ro.ua He TOJibKO pyMbiHtKaH ricnaib CHMna-TH3HpoBana BoccTaBiiiHM fraîeibi (' Romînul », c Timpul », « Telegratul romîn * H3 CHÔHy, « Vocea Prahovei », « Albina », « Gazeta Transilvaniei » h T.fl.), ho h ÔJiaroTBOpHTejibHbie KOMHTeTbi Ha TeppHTopHH nameH CTpaHbi noMorajiH ôonrapaM.
    1	I. Focjeneanu si N. Ciachir, I.e., p. 188.
      2	Istoricul râzboiului . . ., III, p. 1038.
     3	Ibidem, p. 1042.
     4	Ibidem, p. 1039 çi 1042.
     5	Istoria Rornîniei', IV, edit. Acad. RPR, Bucureçti 1964, p. 636 Pentru cifrele pierterilor romînesti. Vezi si V. H r i s t u, Poporul romin in râzboiul de eliberare, p. 43; H. Mihova, I.e., p. 217 ; vezi §i Istoricul râzboiului din 1877—1878, part. II §i III, Bue., 1898. în anexa de la p. CCXLIII—CCCXLIII se dau numai o parte din mor{i 40 ofiÇeri, 99 sergenti din totalul de 2110 mor{i; N. AdSniloaie, L’armée roumaine... Dà un numâr total de râni^i si mor^i în timpul râzboiului de 10.000 militari romini (p. 123).
6	Fr. Engels, Correspondence. Annexes, tom. III, 1891 —1895, Paris, 1959, p. 423.
16 - c. 456
241