pentru apoteozarea nobilimii, reliefind rolul poporului unit in ac^iune. Tot asa poeziile apar-Cinind liricii revolucionare.
      O alta afirmare de acest fel o ailám la pag. 6: « Adolescentul Slowacki il admira, firefte, pe Mickiewicz insá avea serioase rezerve faCá de mesianismul in care acesta ifi invefininta uneori tezele patriotice ». Se inCelege, desigur, cá in opera lui Slowacki mesianismul romantic nu fi-a aflat nici o rásfringere. Dar in poemul in prozá Anhelli sau ín Regele-Spirit nu sint oare evidente astfel de ecouri, chiar dacá sint diferite de ideile lui Mickiewicz in ceea ce privefte factorii care vor indeplini in ultima instanfá misiunea inaltá de renaftere a Poloniei?
     Fortatá ne pare si explicaba cauzelor care 1-au determinat pe Slowacki sá nu participe activ la revolta din 1830—1831. Cá poetul a inCeles orientare;! reaccionará a insurec^iei este cert, dar asta nu s-a intimplat o data cu izbucnirea, sau macar in timpul desfáfurárii ei, ci cu mult mai tirziu. O dovedesc ráspunsurile pe care le dá in diferite tragedii fi poeme in care abordeazá aceastá chestiune. Valabilá ni se pare motivarea poetului M. .lastrun: firea-i bolnávicioasá, la care am mai adáuga si inclina{ia spre interiorizarea solitará. Si tot asa este inexacta si neconcludentá afirmaría potrivit cáreia in poemul In Elvefia «... compararía cu ingerii azurului nu e, in realitate, decit o ultima fi neinsemnatá concesie acordatá voca-bularului romantic, pe care Slowacki 1-a folosit, de altfel, cu discrefie si sobrietate » (pag. 11). Dar 8Ímbolurile destul de obscure adesea din Anhelli, Lilla Weneda, Visul de argint al Salo-meii si Regele-Spirit, tóate scrise ulterior?
STAN VELEA
    H3BECTHX HA HA PO MU ATA EHEJ1HO TEKA H EHEJ1HOTEKATA HA CODMÜ-CKMR HhPìKABEH YHHBEPCHTET, voi. Ili (IX), Sofia, 1963, 458 p.
      Volumul de faCá din Buletinul Biblioteca Nazionale fi al Biblioteca Universitari de Stai din Sofia este consacrai celui de al V-lea Congres internacional al slavif tilor {inut la Solia in 1963. Articúlele au i'ost impartite in trei pàrCi: 1. studii referitoare la manuscrise slave de mare importanza, 2. prezentarea unor materiale de arhivà (scrisori ale unor slavisti bulgari si stràini fi documente despre istoria legàturilor culturale ruso-bulgare) 3. cercetàri si treceri in revista ale unor izvoare din istoria popoarelor slave, bibliografie s.a. Pe lingà cercetàtorii bulgari colaboreazà fi numerofi stràini. Astfel, N. N. Rosov, care conduce seccia de manuscrise a Bibliotecii Saltikov-Scedrin din Leningrad, trece in revistà in articolul Literatura veche bulgara in colecfia de manuscrise a bibliotecii M. E. Saltikov-Scedrin (p. 13 — 28) principalele manuscrise ce se aflà aci. Este vorba de cunoscutele monumente: Evanghelia de la Zograf (sec. XI), Triodul (sec. XII), lucràri ale lui CernorizeC Hrabr, Kliment de Ohrida s. a. Multe din acestea au fost làsate bibliotecii de càtre mari slavifti ca Safarik, Jagié, f. a. E. Korolkova fi N. I. Kravcenko (Odesa) descriu Manuscrisele slave neruse de la biblioteca A. M. Gorki din Odesa (p. 29—43). Este vorba de 5 manuscrise bulgare din sec. XI —XIII (cunoscutele «Foi de la Hilandar », Evanghelia de la Ohrida f. a.), 28 de manuscrise bulgare fi sirbefti din sec. XIV —XVIII, la care autorul adaogà 47 note bibliografice asupra lucràrilor care se ocupà de respectivele manuscrise.
      In articolul Studierea manuscriselor slave din depozitele bulgare (p. 43 — 60), cunoscutul bibliograf bulgar M. Stoianov aratà ce s-a fàcut pinà acum fi ce urmeazà a se face de aci inainte pentru un studiu complet al manuscriselor slave ce se allá in diversele biblioteci fi arhive din R. P. Bulgaria. Trecind in revistà principalele cataloage fi «lescrieri ale acestor manuscrise, Stoianov ajunge la concluzia necesitàCii alcàtuirii unui catalog generai al luturor manuscriselor vechi slave fi bulgare din Carà fi din stràinàtate, utilizindu-se fi revizuindu-se ceea ce s-a publicat pinà astàzi. Lucrarea cuprinde o informare compietà in aceastà problemà, precum fi sugestii foarte utile.
     B.	St. Anghelov, in articolul Din colecfia de manuscrise a lui P. Sirku (p. 61—73) dà date interesante asupra acesteia, publicind nótele marginale de pe acele manuscrise pe care a avut prilejul sà le studieze in anul 1962 la Academia de §tiinte din Leningrad. Respectivele note sint mai ales de naturà literarà fi culturalà. Una din acestea aparCine preotului Stoiko, viitorul episcop Sofronie de VraCa.
     D. Petkanova dà o compietà Bibliografìe a Damaschinelor curwscute la noi (adicà in R. P. Bulgaria n. n.) fi in stràinàtate (p. 75—90). Manuscrisele se impart in dona parti : Damaschine propriu zise (conCinind exclusiv sau parlai lucràrilc lui Damaschili Studitul) fi manuscrise ce intrà in aceastà categorie, dar care nu conCin omiliile cunosculutui càrturar.
543