Plevnei un inel de pozitii continue, insemnind aproximativ 500 km 1. Càtre
1	noiembrie 1877, urmàtoarele trupe si guri de foc ruso-romìne se gàseau in jurul Plevnei:
Batalioane  Escadroane   Baterii Ofi{eri fi trupà   T u n u r i     
si batalioane de cimp de asediu 
   125          88         64        122.254        490   24 ruse   
    45          38         19         33.606        114   4 romine  
   170          126        83        159.860        604   28 total2 
    Osman-paja vàzind cà prelungirea rezistentei este farà nàdejde, a incercat la 28 noiembrie 1877 sà sparga ìncercuirea, dar esuind, càtre orele 14 a dat ordinul de capitulare pentru intreaga armatà 3. Epopeea sìngeroasà de la Plevna s-a terminai. Ea a costat pe turci: 6.000 morti si ràniti, 77 tunuri captúrate si 34.000 prizonieri, in frunte cu musimi (maresalul) Osman-pasa 4.
    Dupa càderea Plevnei, armata rusà inaintà pe 3 grupàri, trebuind sà ajungà cit mai repede la Adrianopol. In cadrul acestui pian generai, armata rominà primea o serie de misiuni: sà incercuiascà cetatea Vidin, si Belogragic ; cetà^ilor Nicopole, Rahova, Lom-Palanca si Arcer-Palanca sà li se asigure numai gar-nizoane romine^ti, dìndu-se posibilitatea trupelor rusesti din aceste cetàti sà participe la operabile din Balcani. O divizie rominà, impreunà cu divizia 9 de cavalerie rusà trebuia sà escorteze prizionierii turci peste Dunàre, iar apoi divizia rominà sà ia pozitii de luptà pe malul Dunàrii intre Giurgiu si Càlàrasi, pentru a inlocui unele trupe rusesti necesare frontului din Balcani 5.
     In vederea indeplinirii misiunilor ce-i reveneau, armata rominà a fost regru-patà prin ordinul nr. 174 din 5 decembrie 1877. In cadmi noilor misiuni « Cor-pul de observa^iuni si corpul de operatiuni al armatei romine s-a contopit sub denumirea de Corpul de vest » 6. E1 se compunea din 5 divizii sub comanda generalului Haralambie 7. Rezerva generalà era compusà dintr-o brigadà de rosiori, o companie de geniu, una de telegrafie si un escadron de jandarmi 8.
     Opera^iunile din jurul Vidinului 9 si mai ales asaltul redutelor de la Smir-dan constituie una din glorioasele fapte de arme rominesti din istoria ràzboiului
     1	Ibidem, p. 130.
2	Onucauue pyccKO-mypeiiKoù eoÙHbi..., voi. VII, partea I-a, Petersburg, 1911, p. 494.
      3	I. F o c § e n e a n u si N. C i a c h i r, op. cit., p. 164.
4	Ibidem, p. 164 ; vezi si FortunatovP. K., loc. cit., p. 131 ; vezi si N. A d à n i -
1	o a i e, L’armée roumaine dans la guerre de 1877—1878 (dà cifra de peste 45.000 prizonieri turci), p. 119.
     6 Fàlcoianu, loc. cit., p. 217—219; vezi si I. Focseneanu si N. C i a c h i r, loc. cit., p. 174; vezi si Mcmopun Ha Eb.teapu.i, tom. I, p. 497.
      6	Istoricul ràzboiului, loc. cit., II, p. 845.
     7	Ibidem, p. 846.
     8	Ibidem, p. 854.
     9	La 2 dee. 1877 intrà din nou in ràzboi Serbia, pe motivul cà Poarta n-a respectat tra tatui de pace. Ìn proclamala de ràzboi a Serbiei se spune printre aitele: « vom gàsi pe cimpul de luptà, viteaza armatà rusà acoperità de glorie eroica, vom gàsi pe fratii munte-negreni si pe vitejii nostri vecini romini, care trecìnd Dunàrea, s-au dus sà lupte pentru independenta si libertatea crestinilor asupriti ». (Doc. privind ist. Rominiei, VIII, doc. 76, p. 43; vezi fi « Dorobantul » din 5.XII.1877).
240