in 'fara Romineascà, in dorinta de a fi la un loc cu ceilalti. Numai datorità autoritàri lui Seliminski fi a màsurilor luate de generalul Inzov, peste 30.000 de emigranti ràmaserà pe loc L
     In lunile mai fi iunie, cind sosise grosul slivnenilor, Divanul Jàrii Romi-nefti, in afara « asidosiei » de opt luni, nu luase incà nici o altà màsurà specialà pentru afezarea bàjenarilor. La carantine erau insà nu numai cinovnicii Diva-nului ci, din ìndemnul acestuia, fi trimisii diferitilor boieri care càutau sà-i atragà pe noii venivi pe mosiile lor, dupà « bunà invoialà ». Abia in august Divanul ìntocmi un « Afezàmint » special (dupà cel din Moldova, alcàtuit la 14 iunie), care prevedea modul de stabilire a bàjenarilor 2. Cu mici exceptii, slivnenii refuzarà sà se afeze in astfel de conditii- Vàzind aceastà situale, unii dintre ciorbagii ìncercarà iaràfi sà profite. Dorinta lor era sà se ob^inà sau sà se cumpere o mofie mai mare fi, devenind prin ìnfelàciune proprietarii acesteia, sà-fi afeze aci pe semenii lor, transformindu-i pinà la urmà in clàcafi. 0 delegale a slivnenilor trimisà la Divan primi ràspunsul cà terenuri libere pe care sà se afeze nu se aflà, dar cà bulgarii, dacà nu vor sà se ìmpartà pe diferite mofii, ar fi bine sà-fi cumpere ei infifi una. Cum o asemenea mare proprietate costa mult fi ciorbagiii nu aveau nici atipia bani fi nici nu erau siguri cà toti slivnenii se vor afeza pe locul cumpàrat, lucrul Intirzia. Pe de altà parte, unii dintre oràfeni, mai cu experienjà fi mai cinstifi, propuserà sà se cumpere pàmin-tul nu pe numele citorva, ci pe numele « comunitàri din Sliven », ideie care fu acceptatà de toh- Chiar fi ciorbagiii o admiserà, socotind cà mai tirziu, prin diferite mijloace, ìfi vor atinge scopili pe care-1 urmàreau 3. Pinà atunci ìnsà, slivnenii incepurà a se risipi, unii afezìndu-se provizoriu la Bucurefti 4, Ploiefti, Buzàu f. a.
     In aceste momente grele, auzind de emigrarea compatrio}ilor sài, sosi de la Brafov Anton Ivan Kamburoglu, care gàsind bunà recomandarea Diva-nului, le veni in ajutor. E1 le propuse sà cumpere, cu banii sài, dar pe numele « comunitàri din Sliven » un teren suficient de mare pe care sà se refacà vechiul oraf fi in care sà locuiascà cu to^ii: negustorii, meseriafii fi agricultorii. Banii, da|i cu o dobindà foarte micà, urmau sà i se inapoieze peste 10 ani. Se alese fi o delegale de trei infi 5, care trebuiau sà aleagà locul afezàrii, sà-1 cumpere fi sà facà toate formalitàrle necesare pinà la definitiva stabilire a slivnenilor. Acefti delegaci au fost Anton Ivan Kamburoglu, Hagi Atanas hagi Pascal fi Vasile Hagi Mihail 6, ultimul fiind administratorul mofiilor baronului Chri-stofor Sachelarie, cunoscutul negustor grec fi mare proprietar. Aceastà delegale a cumpàrat in iulie 1830 mofia Bereasa (Bereasca) din marginea Ploief-tilor, proprietatea lui Iancu Bàlàceanu 7, care a costat 286.000 de grofi, sumà
    1	Seliminski, op. cit., VII, p. 6—8.
    •	Constantin N. Velie hi, Asezàmiutele colonislilor bulgari din 1830, in « Romanoslavica », III, Bue., 1958, p. 126 — 129.
      3	M a s 1 e v, op. cit., p. 218 — 219.
4	Mai ales in mahalalele: Iancului, Popa Soare, Oborul vechi s.a. R o m a n s k i,
ffoKyMeHmu, p. 246, 258 — 261.
     6 La ìnceput delegala avea o eomponenjà mai numeroasà, dupà cum se vede din cererea slivnenilor adresatà tribunalului Prahova si data in traducere, la Seliminski, op. cit., XIII, p. 29.
     6	Arh. Si. Bue. Vistieria, Dos. 162/1830, f. 725.
     7	La 18 iulie 1830 se cerea Divanului hotàrnicirea mosiei Bereasa. La 22 iulie Divanul insàrcina cu aceastà misurare pe Teodor Palade. Vezi traducerea actului la M a s 1 e v, op. cit., p. 236—237.
302