dovedi cà varianta I si III nu sint decit douà fragmente ale unui intreg. Reproducen! mai jos textul integrai al baladei in versiunea lui Ilasdeu:
     «Acolo in orasul Czerkasy au ràsunat surlele: veneau nifte soli moldovenefti càtre liatman. Acolo in orasul Czerkasy au ràsunat tóbele: soseau nifte soli moldovenefti càtre hatman. Noi sintem moldoveni, sintem cremini, si ne chinuiesc pàginii !... Voi cazacilor, care pneti la legea creftinà, gràbip-và in ajutor nouà creftinilor ! Cazacii [in la legea creatina fi trimit un ajutor crestinilor moldoveni. Buciumele buciumà, surlele cinta, top se uità cum eazacii pleacà din Ucraina.
      Mai intii Svigorski si al doilea dentimi Sborovski fi al treilea Morozenko fi al patrulea (iorlenko, càci turcul se trintefte cu moldovenii fi moldoveanul se bate cu tàtarii, de se prà-pàdefte tara moldoveneascà, pràdatà farà milà. Acum au nechezat caii, mergind la deal: au làcnit pàginii mergind la Chilia. Iar domnul Svigorski cind a ajuns la Chilia aduna pe top cazacii, chemindu-i la sfat: fi zbura ca vulturul cel sur, se mlàdia ca frasinul: o frajii mei cei scumpi ! Unde oare eu sà mà càpàtuiesc? §i s-a càpàtuit domnul Svigorski in mormintiil cel umed, iar cazacii gemeau imprejurul lui ! »
     In afara suprapunerii celor douà variante, prin intercalarea rindurilor 9—16 din varianta Il-a din culegere intre rindul 8—9 ale variantei I fi eliminarea pasa-jului urmìnd dupà rindul 32 din variante I, care fusese recunoscut chiar de Anto-novici si Dragomanov ca stràin de balada, interventia lui Hasdeu a fost cu totul minima aici. E1 a inlocuit in insiruirea comandantilor oastei càzàcefti cuvintul pifnii — màret cu pernii — primul, firesc inaintea lui « al doilea », « al treilea », « al patrulea », iar In locul trimifilor poloni a pus' trimifii moldoveni. Aceastà inlocuire e cu totul logica, deoarece solii ce se prezintà ca moldoveni nu puteau fi poloni. Hasdeu gàsefte chiar cà aceste contradictii din textul baladei intàresc ipoteza autenticità!» ei, deoarece un càrturar nu ar fi fàcut niciodatà confuzii atìt de evidente.
    Indiferent dacà acceptàm sau nu varianta iniziala propusà de Hasdeu, chiar sub forma incompleta a variantelor ce apar in culegerea ucraineanà, aceastà operà folclorica este importantà pentru cà infirmà teza unor istoriografi bur-ghezi, care sustineau cà scopul expeditiilor intreprinse de eazaci in Tarile Romine era de aventura fi pradà de ràzboi. Este evident cà, in traditia càzàceascà insàfi, acestor expeditii li se dà acelafi sens pe care il au in cronicile rominefti: de ajutor acordat lui Ion Vodà la cererea acestuia.
     In sfìrsit, in analiza baladei « Alexei Popovici si furtuna pe Marea Neagrà » Hasdeu, confruntind cele 10 variante date in culegere, ajunge la concluzia cà locul actiunii este sudul Basarabiei, gurile Nistrului, inciuda confuziei din balada, care a transformat succesiv Basarabia in Alba Arabia (Bilarapia), Arabia fi chiar Agaria *.
     Analiza baladei « Moartea cazacului cu calul » apar^ine preocupàrilor de folclor comparat, bogat reprezentate in activitatea stiintificà a lui Hasdeu din aceastà perioadà.
     In aceastà balada, cazacul, rànit de turci fi aflat pe pragul morfii, il roagà pe calul intristat sà nu-1 plingà, ci sà alerge la ai sài fi sà-i consoleze marna, spunindu-i cà fiul ei s-a insurat : ,, Sotie-i este valea cea verde, fi mormintul aspru ; sà ia in minà un pumn de nisip fi sà-1 semene pe piatrà, cind va ràsàri nisipul, atunci se va intoarce fiul ei”.
     1 Hasdeu va reveni asupra acestor concluzii în studii ulterioare ca Baxarabii, « Revista Noua » (1893) fi capitolul Bnsarabii din Etymologicum Magnum Homaniae, vol. III (1893). Multe din deducpile lui Hasdeu din aceastâ lucrare s-au dovedit pripite. Exemplul adus din foiclorul ucrainean îfi pàstreazâ însà valabilitatea fi poate servi ca model de cercetare a unui fapt istoric pe baza confruntàrii variantelor unei opere folclorice.
8'
115