treia parte, cea de sus, din satul Starosàl{ii, sub Cozanciu, in finutul Hirlàu. Deci Udrea Giscà cu tradii si cu neamurile lor au aràtat inaintea noastrà cà Isac cu fratele sàu nu au nici o treabà in acel sat 51 in acea parte de sus. Iar sluga noastrà Isac Dediul cu fratele sàu Toader au aràtat inaintea domniei mele un ispisoc de cumpàrare de la Moise Moghilà voievod fi un zapis de màrturie de la foltuzul fi cei 12 pirgari din tirgul Botufani fi de la mult i oameni buni, in care era scris cum a cumpàrat Isac Dediul cu oader acea a treia parte de sus. . .1 nepoata lor Erina, strànepoata lui Udrea Gorcea pentru o sutà de lei bàtufi. Deci domnia mea, cu tofi boierii noftri, dacà am vàzut acele drepte drese de cumpàrare, iar Udrea Giscà cu frafii fi neamurile lor au ràmas dinaintea noastrà fi dinaintea legii noastre. Iar Isac Dediul fi fratele sàu Toader s-au indreptat inaintea noastrà fi au pus feriie in vistieria domniei mele, douàsprezece galbeni. De aceea, aceastà a treia parte din satul Starosilfii cu helefteul fi cu fineafa sà-i fie slugii noastre lui Isac Dediul fi fratelui sàu Toader cu tot venitul. Iar Udrea Giscà fi fratele sàu fi neamurile lor sà nu mai pirascà pentru aceastà a treia parte din satul Starosilfii, nici sà dobindeascà vreodatà in veci. §i dacà se vor arata vreodatà vreunele privilegii pe aceea a treia parte, acelea sà se rupà fi sà nu se creadà. §i altul sà nu se amestece inaintea acestei càrfi a noastre. Scris in Iafi, in anul 7142 (1634), august 11. insufi domnul a poruncit. trafco Basotà mare logofàt fi a semnat . t Focea . Originai slav hirtie, pecete aplicatà, càzutà. Arhiva Academiei R.P.R., 1569 E„ Succe-siunea Adamachi, Mofia Starorsilfii din finutul Hirlàului. Satul Starosilfii, sub Cozanciu, este cel din documentul prezentat mai sus emis in anul 1569. Pornind de la atestarea laolaltà a celor doi frafi, presupunem cà Isac Dediul din acest document este acelafi cu Isac, slugà domneascà, menfionat impreunà cu fratele sàu Toader din Hreasca intr-un document emis in anul 1624 (DIR, A. Moldova, veacul XVII, vol. V, d. 393, p. 298 — 299) defi acolo nu apare in intregime numele Isac Dediul. Credem cà Udrea Gorcea din acest document este un urmaf al lui Maxin Udrea, care avusese douà pàrfi din satul Starosilfii « pierdute prin liiclenie» fi dàruite de Petru Rares lui Toader logofàt in anul 1528 (DIR, A. Moldova, veacul XVI, vol. I, d. 260, p. 294 — 295). Ìntr-un document din anul 1603 este menfionatà cneaghina lui Gorcea Udrea (A. Moldova, veacul XVII, vol. I, doc. 165, p. 115), iar in anul 1610 fiii lui Gorcea Udrea (A. Moldova, veacul XVII, vol. II, d. 413, p. 311). Udrea Giscà (Gìnscà) nu apare in alte documente, dar un Ionasco nepotul lui Ginscà, apare in anul 1622 (DIR, A. Moldova, veacul XVII, vol. V, d. 460, p. 117). Documentul este important fi prin faptul cà gasim incà o atestare a fertiei fi a monedei lei. Cuvintul romìnesc giscà — poreclà devenità nume propriu — menfionat de patru ori in document apare in trei variante grafice: rocrfc (de douà ori), r.yaicKX si im,ckk. Limba celor fase documente prezentate se caracterizeazà prin tràsàturile specifice ale documentelor moldovenefti ale epocii — intrepàtrunderea de particularitàfi fonetice fi morfologie ruso-ucrainene cu cele medio-bulgare, din care unele sìnt moftenite din slava veche, iar altele (cum ar fi *>t» fi grafie t»>*) specifice medio-bulgarei. In afara aspectelor relevate ale influenfei limbii romine, merita sà fie subliniatà si pre-zenfa a trei termeni lexicali rominefti: aui, ahi fi im-i-pap, care dovedesc cà elementul rominesc devine din ce in ce mai pregnant. 1 . . . Textul este rupt fi fters. 456