Explicarea fi gu ri i de pe sigiliu devine mai anevoioasà. Am aràtat cu alt prilej cà orasele din Jara Romineascà s-au format in douà moduri: unele, mai vechi decit apari^ia statului, se bucurau de autoadministrare si se foloseau de dreptul de sigiliu ; aitele erau posesiune feudalà sau domneascà §i nu se puteau foiosi de acest drept decit cu invoire domneascà si atunci adoptau de regulà ca imagine hramul bisericii orà^enilor. In acest al doilea caz se aflà dreptul de sigiliu al orasului Bucuresti 1. Credem cà situala este aceea§i §i pentru Tirgo-vi§te: la inceput a fost oras domnesc, administrindu-se prin dregàtori domne§ti 2, si numai mai tirziu capata dreptul de autoadministrare. Nu §tim cind s-a intimplat aceasta, dar legenda sigiliului ce analizàm acum aratà cà numai in zilele lui Neagoe voievod orasul §i-a putut confecciona unni.
      Pentru executarea sigiliului trebuia aleasà o imagine caracteristicà si aceasta s-a con-cretizat hagiografic. in Maica Domnului cu pruncul. Farà indoialà cà e vorba de hramul bisericii frecventate de orà^eni. Din nefericire, informatile documentare despre bisericile Tirgo-vi§tei anterioare domniei lui Neagoe Basarab sint foarte limitate: se §tie numai cà exista acolo un metoh al mànàstirii Cotmeana, hramul Buna Vestire, si al Coziei, hramul Sf. Troica, care administra douà mori si zece familii (méa Iìahì 3. Stim sigur insà cà mai exista o bisericà, pe care Neagoe Basarab o face mitropolie la 17 august 1517 si renòvind-o e tirnosità la 17 mai 1520, punindu-i hramul Inàlfarea Domnului, sàrbàtoarea zilei in care a fost tirnosità. in fine, trebuie sà presupunem cà atit biserica domneascà, refàcutà de Petru Cercel, va fi fost mai veche, cit §i aceea ale càrei temelii au fost descoperite lingà turnul Chindiei 4. Este adevàrat cà tradita pàstreazà informala cà $i Biserica Alba (din Sirbi) ar fi fost zidità de Radu cel Mare ca loc de surghiun pentru patriarhul Nifon 6, numità de localnici si <• judi-ciasa » 6, cu hramul Intra rea in bisericà a maicii domnului. Cronica ^àrii aminte^te cà insusi Neagoe Vodà a zidit din temelie biserica Sf. Gheorghe din Tìrgoviste 7. Tot in acest timp, 1517, au zidit biserica Sf. Vineri Manea clucerul §i jupàneasa sa Vlàdaia 8. In sfirsit, in locul unei biserici vechi s-a zidit si Biserica Rosie zisà Sf. Maria 9.
      Am amintit toate acestea spre a se vedea cà la Tìrgoviste era ràspindit cultul Fecioarei. ìn consecin|à, ramine de vàzut de la care bisericà a fost luat simbolul sigiliului. Imaginea, asa cum e redatà in sigiliu, nu reprezintà ilici unul din hramurile amintite, dar se poate referi la oricare, si cel mai potrivit este Intrarea in bisericà, momentul cind mama prezintà pruncul. Putem dar socoti cà aceasta a fost ridicatà de Radu cel Mare pentru tirgove^i sau de tirgo-ve£i in timpul lui. Dar voievodul promisese cà va aduce la Tirgovit^e §i mitropolia, lucru pe care nu 1-a fàcut10. Mitropolia de la Curtea de Arges avea hramul Adormirea Maicii Domnului, in mod obi^nuit zis Maica Domnului. Aici vor fi fost instala^ primii jude^i alesi ai Tirgovi^tei, càrora Neagoe Basarab le-a acordat dreptul de sigiliu. Prin urmare, trebuie sà presupunem cà evenimentul a avut loc inainte de mutarea mitropoliei, càci altfel sigiliul ar fi imprumutat hramul acesteia, Ìnàtyarea, care a ràmas mitropoliei u.
      1	A. Sacerdoteanu, Condi{iile in care a apàrut sigiliul orasului Bucuresti, « Glasul Bisericii» XXI (1962), p. 1097-1100, nota scrisà ìn 1957.
      2	Mihail, in timpul domniei tatàlui sau Mircea cel Bàtrìn. apara dania sa din Tirgovi§te catre Cozia §i Cotmeana de « ori care dinlre slujitori (caS/KUTìAh) pàrintelui domniei mele si ai domniei mele *, jupan, vomici, pristav, birñu (lUipa'K), folnog, iar Radul voievod la 19 iunie 1521 interzice orice amestec al boierilor §i slugilor domniei ca judef (c^a*U.k), globnic, birari (khPMh).
      3	Dania lui Radul voievod din 19 iunie 1421. Acesta insa spune cà intàre^te cit a daruit tatàl sau Mircea voievod, dar de fapt cele 10 s31a$e (kSijih) fuseserS dàruite de Mihail voievod. Avind in vedere ca Mircea unise Cozia cu Cotmeana la 20 mai 1388 farà sa aminteascà dania de la Tìrgoviste nici atunci subin^elegìndu-se in formula « cu toate ce se tin de ea », nici ulterior, ìnsemneazà ca dania metohului s?i a morilor avusese loc Inainte. Intr-un singur manuscris din sec. XIX al Jstorii J'àrii Romine$ti, ed. Grecescu-Simonescu, p. 4, apare varianta biserica domneascà din Tìrgoviste in loc de Tirg§or. ctitorie a lui Vladislav (1447 — 1456), de aceea nu poate fi luatà in considerate.
4	Resultatili sapàturilor anarhice fàcute acolo de V. Draghiceanu nu sìnt cunoscute; la fel s-au petrecut.
lucrurile §i cu alte sàpàturi ale acestui arheolog medieval improvizat.
      6	N. I o r g a, Inscripta, II (Studii §i documente, XV), p. 359.
*	V. Dràghiceanu, Càlàuza monumentelor istorice din judeful Dimbovita, Tìrgoviste, 1907, p. 19
      7	Istoria Tarii Romine$ti, ed. Grecescu-Simonescu, p. 37 (= Viafa lui Nifon).
*V. Bràtulescu, Inscripfii de curind descoperite, «Bui. Com. Mon. 1st.* XXXII (1940), p. 5.
      •	N. I o r g a, op. cit., p. 91 §i 354. Se spune cà ar fi fost zidità de marele vornic Coadà, dar Iorga trimite la Hurmuzaki XI, p. II, unde se vorbe^te de stolnicul Coandà din timpul lui Mircea Ciobanul.
       10	Istoria Tàrii Romine§ti, ed. cit., p. 36 — 37.
      11	ìnclin sà cred cà vechea bisericà renovatà de Neagoe Basarab a fost metohul mànàstirii Cotmeana §i va fi avut hramul, ca §i aceasta, Buna Vestire. Intemeiez aceastà atirmatie pe faptul obisnuit ca metoacele sà primeascà hramul mànàstirii care le fundase (cum e cazul ?i la Rìmnicul Vtlcii In sigiliul càruia figureazà Troica hramul mànàstirii Cozia, care are cel mai vechi metoh al ora§ului) §i pe constatarea deja fàcutà cà biserica renovatà de Neagoe vodà era zidità la fel cu Cotmeana (V. V à t à ? i a n u, Istoria artei feudale in tarile romtne I, Ed. Acad. R.P.R., 1959, p. 204 $i nu este nevoie sà recurgem la un ìmprumut strain).
424