DIN CORESPONDENTA LUI CONSTANTES IPSILANTI CU RUSIA (1806)
AL. VIA NU
     Tra tatui incheiat cu Austria la Pressburg (26 decembrie 1805) aduse pe Napoleón in vecinatatea Imperiului Otoman. Problema « omului bolnav » al Europei apàru din nou pe primul pian al politicii internazionale. Guvernul Rusiei, extrem de nelinistit de eventuali-tatea expansiunii franceze asupra Turciei, dezbàtea pianini peste planuri menite sa preintim-pine amenin^area prezen^ei armalelor napoleoniene la Constantinopol.
      Consiliul, ^inut sub precedencia lui Alexandru 1, in ianuarie 1806, ajunse la concluzia cà: «Pentru orice caz fi orice imprejurare, fortele ruse de uscat fi cele maritime sà iìe pregatite, cu efective cit mai mari si dispuse intr-o astfel de maniera incit sà poatà il deplasate imediat unde nevoia o va cere fi indeosebi in Moldova si Jara Romineascà, dacá austriecii vor sà ocupe aceste principate sau dacá francezii vor ataca Imperiai otoman » 1. Consiliul recomandà tot-odatà sà se incerce a se mentine « increderea Divanului » si sà se activeze influenza Rusiei asupra popoarelor din Balcani.
     Mergind pe linia acestor concluzii, Adam Czartorijski propunea, intr-un memorili din 11—23 ianuarie 1806 adresat |arului, concentrarea cit mai grabnicà a unei armate cu un efectiv de cel pujin 100.000 oameni la granita Moldovei 2.
      Lupta diplomatica dintre Franca fi Rusia luà o intensità te deosebità la Paris, Petersburg, Londra, Viena, Berlin, Bucurefti, Iasi fi in deosebi la Constantinopol.
      In via activitate desfàsuratà de Rusia pentru a-fi mentine pozitiile la Constantinopol fi a contracara adunile Frantei, pentru a-si intàri totodatà influenta in rindurile popoarelor din Balcani aflate sub dominala otomana, un rol de seamà a avut domnul 'Jarii Rominesti, Constantin Ipsilanti.
     Documéntele publicate in anexe (ianuarie — mai 1806) aduc noi date importante asupra strinselor raporturi dintre C. Ipsilanti fi Rusia.
      Ordinele de concentrare a armatei n-au fost incà date, dar ministrai afacerilor externe al Rusiei se preocupa de asigurarea securitàtii lui Constantin Ipsilanti fi luà màsuri in conse-cintà (Anexa doc. nr. 1). Domnul 'fàrii Rominefti, pilon important in politica Rusiei in Balcani, pus la curent cu noul raport de forte, cu noua orientare a diplomatici ruse, ifi va pune la adà-post averea, corespondenta secretà, va intàri unitàrie armate fi garda sa personale (Anexele doc. nr. 2, 3, 4). Firefte, el nu-1 va uita pe « un personaj foarte important pentru interesele mele, ale Principatului meu fi chiar pentru acele ale M. S. Imperiale », pe Manuk bei, prietenul, confidentul si depozitarul averii puternicului aian de la Rusciuc, Tristeniklioglu (Anexele doc. nr. 4, 5, 6).
     Documéntele scoase din Arhiva Politicà Externà a Rusiei, fondili Consulatul General al Rusiei din Iasi, dos. 128/1806, ce se publieà acum pentru intiia oarà, vin sà com-pleteze istoria acelor vremuri cu date inedite si aducerea lor in circuitul ftiintific va servi, fàrà indoialà, cercetàtorilor epocii respective.
       1 D. A. Sturdza ? i C. C o 1 e s c u-V a r t i c, Ade fi documente relative la istoria renescerei lìomi-niei, voi. I, p. 453.
       *	Ibidem, p. 456.