aceastà metodà fi aplicìnd-o la conditile sociale in care s-a dezvoltat literatura cehà dintre 1770 —1900 (voi. II, III) specialiftii cebi au gàsit de cuviintà cà activitatea literarà a unui numàr de 21 litera(i reprezintà esenpalul, cu ajutorul càrora se poate obline profilili literaturii cehe din aceastà epoca. Selecta a fost destul de dificilà. Principiul a fost ca scriitorul sa fi desfàfurat o activitate literarà cit mai cuprinzàtoare, cit mai expresivà fi mai tipicà, pentru o anumità perioadà de timp. Scriitorul trebuie sà fi fost o puternicà personalitate combativa, in lupta literaturii pentru progresul social. Opera unui astfel de scriitor trebuie sá oglindeascà idealurile poporului fi nàzuin(ele acestuia spre libertate. Numai incàrcat cu astfel de atribute, un scriitor ceh se poate bucura de privilegiul unui capítol monografie in cuprinsul Tratatului de istorie a literaturii.
      In urma opera|iei de « triere » au fost incluse personalità(ile proeminente ale literaturii din cursul secolului al XIX-lea, pe care le-am men(ionat la locul cuvenit in contextul acestei prezentári. Cu toate acestea, autorii recunosc cà alegerea poate provoca discucii fi indoieli. Selecta e in adevàr discutabilà, insù valabil ràmine criteriul metodologie cà un tratat de istorie a literaturii, alcàtuit pe baze marxiste, nu poate reedita expunerile descriptive ale istoriogra-fiei literare burgheze.
     Aplicind metoda capitolelor monografie, colectivul de redacte n-a ¡nieles sà excludà marea majoritate a celorlalfi scriitori. Autorii au adoptat o schemà de organizare a inateria-lului, originala fi instructivà. Ficcare din capitolele care formeazà schema periodizàrii voi. II fi III fi in care sint incluse capitolele monografice, se deschide cu un prim paragraf, in care se trateazà ideile fi tendinfele din perioada respectiva. Urmeazà apoi alte trei paragrafe, inchinate celor trei domenii de crea(ie literarà de dupà 1780: poezia, prola fi dranui.
      Cu aceastà metodà, scriitorii clasici, in cazul de fa(à 21 la numàr, se bucurà de privilegiul de a intra de douà ori in atenpa autorilor: o datà in cuprinsul paragrafelor cu caracter generai fi a doua oarà in cadrul expunerii monografice. Totodatà, activitatea unui scriitor oarecare, sà-i spunem « neprivilegiat », se poate obline urmàrind contextul dupà paginile menzionate la indice. Afadar, un numàr de 252 scriitori fi publicifti, ràmafi in afara capitolelor monografice, au fost grupa{i laolaltà in capitole speciale (II, p. 604 — 666, III, p. 5.49—611). Scurta prezentare a fiecàruia dintre ei concine date biografice sumare fi indicaci bibliogralice privind cele mai importante lucràri. Tratatul de istorie a literaturii cehe, elaborat sub conducerea ftiin^ificà a acad. Jan Mukarovsky, reprezintà eforturile rcmarcabile, pe care ftiin^a literarà cehà marxistà le depune, spre a infà^ifa intr-un fel cu totul nou formarea fi dezvoltarea litara turii cehe.	V
TR. IONESCU-N I$COV
    V. SL. KlSELKOV, CotfipoHuù BpauancKu, Mcueom u meopueemeo, [Sofronie de Vra^a, via^a opera], Sofia, 1963, Ed. Academiei Bulgare de §tiin|e, 230 p.
      Perioada de inceput a Renafterii bulgare — finele secolului al XVIII-lea fi primele douà decenii ale secolului al XIX-lea — nu poate fi conceputà fàrà cunoafterea vie^ii fi operei lui Sofronie de Vra^a, cel mai de seamà càrturar fi luptàtor pe pian politic fi cultural pentru eliberarea poporului bulgar de sub jugul otoman din aceastà vreme. Afa se explicà fi faptul cà o serie intreagà de cercetàtori bulgari fi stràini au publicat incà din secolul trecut nume-roase lucràri in legàturà cu activitatea sa multilateralà. $i totufi, in ciuda acestor studii sem-nate de reprezentanti de seamà ai vechii istoriografii bulgare fi mai ales de istorlcii marxifti din vremea noastrà (K. Jireèek, P. Orefkov, V. N. Zlatarski, A. T. Balan, B. Penev, B.fonev, M. Arnaudov, N. Traikov, B. Anghelov-, E. Gheorghiev, N. Derjavin, V. D. Konobeev, f.a.) cunoafterea vie{ii fi a actività(ii politice fi culturale a acestei mari personalità)! prezintà incà unele lacune. Lucrarea de fajà incearcà fi reufefte in mare màsurà sà làmiueascà definitiv sau parlai destule episoade mai pu{in cunoscute din via^a fi opera lui Sofronie de Vrata. Ea reprezintà o contribuii? de seamà fi un ajutor Bubstanjial la alcàtuirea volumului al doilea al istoriei literaturii bulgare. Fàrà indoialà, autorul, cunoscut prin valoroasele. sale studii anterioare, a avut de solufionat probleme destul de grele.fi, la finele preferii ce precede volumul, recunoafte cu làudabilà modestie faptul cà unele dintre acestea ràmin sà fie rezolvate in viitor. Ceea ce trebuie insà subliniat in primul rind este cà aceastà nouà lucrare referitoare la Sofronie de Vra{a reprezintà un mare pas inainte in cunoafterea integrala a vie^ii fi operei lui.
Dat fiind cà cea mai importantà perioadà din via^a fi activitatea lui Sofronie se desfà-foarà la Bucurefti (1803 — 1813), unde fi-a scris cele mai de seamà lucràri fi unde a azionai
533