Reproducind textul rominesc al cintecului §i traducerea lui, efectuatà de marele poet rus, autoarea subliniazà màiestria cu care poetul a redat in limba rusà ideile cintecului mol-dovenesc, fàra ca acesta sà-§i piardà din coloritul nacional. Tot in poemul « Jiganii », Puskin a folosit un alt cintec moldovenesc, precum §i tradita moldoveneascà despre poetul Ovidiu.
      In continuare autoarea làmure§te pe larg geneza creajiei lui Pu$kin pe teme haiduce§ti, oglindita in poemul « Frajii — hoji », in povestirile in prozà « Dubrovskii » §i « Cirjaliul », precum si in poezia « Delibala ». Acestea se bazeazà atit pe folclorul moldovenesc privitor la haiduci (cum e cazul cu povestirile despre liaiducul Codreanu, pe care Pu§kin le-a cunoscut), cit §i pe cunoa§terea unor fapte §i persoane autentice (ca in cazul Cirjaliului) pe care Pu§kin le-a observat nemijlocit. Prin urmare, nu este vorba aci de o « perspectiva a romantismului din Europa » prin care trebuie oglindita prezenja motivelor haiducesti in « Cirjaliul » lui Pu§kin, cum sugereazà Tr. Ionescu-Ni§cov l, ideie pe care autoarea o respinge, aràtind cà existenja reala a haiducului Gh. Cirjaliu a fost dovedità documentar 2.
      Motivele haiducesti au fost folosite de Pu§kin §i in unele scrieri neterminate ale lui, in legàturà cu ràscoala din 1821. Din fragméntele care ne-au parvenit dintr-un jurnal al lui Pu^kin asupra evenimentelor ràscoalei, se vede cà el a plànuit o scriere despre Iordache Olim-piotul, tip reprezentativ de haiduc balcanic, foarte asemànàtor lui Cirjaliu. Unele evenimente care urmau sà facà parte din poemul despre Iordache Oliinpiotul au fost dupà aceea incluse in povestirea lui Pu$kin despre Cirjaliu.
     Mai departe autoarea se ocupà de cintecul despre Tudor Vladimirescu, care a circulat in vrernea lui Puskin la Chi§inàu, §i de care s-a ocupat mai pe larg cu alt prilej 3. Redind din nou textul rominesc reconstituit al cintecului, notat la timpul sàu de I. P. Liprandi §i descoperit in 1958, autoarea subliniazà: « ìnsemnàtatea acestei descoperiri este mare: ea ne dezvàluie una din sursele pierdute din care s-a inspirai Puskin si totodatà constituie o contribuye serioasà la istoria folclorului rominesc, deoarece originalul cintecului popular despre moartea eroului nacional Tudor Vladimirescu §i varianta cintecului despre Bimbasa Sava, notatà de Liprandi, nu s-au pàstrat. in Rominia » (p. 80). Pandurii au alcàtuit cintecul despre moartea lui Tudor Vladimirescu folosind atit demente intilnite in cintecele despre haiduci, cit §i unele demente din cintecele de luptà ale eteristilor.
     Cintecul despre Bimbasa Sava, menzionai mai sus, 1-a interesat deasemeni pe Puskin, care culegea cintecele balcanice referitoare la suferinjele popoarelor subjugate de turci §i la cruzimile acestora din urmà. Motivul cuprins in cintecul lui Bimbasa Sava privind presimjirile calului sàu a fost cunoscut §i folosit de Puskin dupà variantele acestui cintec, notate de Liprandi, cu titlul « Cintec popular despre omorirea Bimbasei Sava, cintat mai cu seamà printre arnàuji ». Textul notat de Liprandi nu cuprinde si versurile de incheiere cunoscute folclorului rominesc.
     Credem cà s-ar putea lua in seamà $i unele variante ale cintecului despre Bimbasa Sava care au fost cintate la bulgari 4.
     De numele lui Pu§kin este legatà §i consemnarea unor tradifii populare, cum sint acelea despre Duca, Dafna §i Dabija, notate de Puskin de la eteri^tii Caravia, Duca si Pendedeca. Puskin §i-a distrus povestirile istorice cu aceste subiecte in 1825. Liprandi a pàstrat insà dupà eie ni§te cópii care pinà astàzi incà nu au fost descoperite.
      Subiectele istorice de care s-a ocupat Pu§kin au fost ulterior prelucrate in literatura rominà de B. P. Hasdeu. Dar nici in lumina acestora si nici in lumina letopisejelor moldo-vene§ti nu poate fì reconstituit subiectul primelor incercàri fàcute de Puskin in prozà.
      Dacà s-ar descoperi copiile lui I. P. Liprandi, arata autoarea, atunci data inceputului nuvelei istorice romine§ti, socotità anul 1830, cind a apàrut povestirea * Duca » a lui
A.	Hasdeu, s-ar muta cu §apte ani in urmà, adica in 1823, cind genialul Puskin a prelucrat acest subiect din istoria Moldovei.
      Dupà cum se vede, prejiosul studili al cercetàtoarei sovietice ridicà si unele problema de istorie a literaturii romine.
S. IANCOVICI
      1 Cf. Tr. Ionescu-Niscov, Kirdjali dans la littérature universelle, in « Romanoslavica *, I, 1958r p. 105-129.
       a Vezi ?i Documente privind istoria Eomíniei. Ráscoala din 1821, vol. V. Izvoare narative, p. 64, 329,'440r 454-455, 480, 571.
      *	IJyuiKun. HccAedoeuHun u MamepuaxAbi, t. III, Moscova-Leningrad, 1960, p. 402 — 417.
      4	ín tinutul Tirnovei, de exemplu, circulau douá variante ale cintecului despre Bimba§a Sava intitúlate una « CaBaTa 6hhi> — 6auiHHTa *, iar cealaltá «Bjiacn h Typuw » « C6ophhk 3a napo^HH yMOTBopeHHH », II, 1890, p. 140-141; VI, 1891, p. 67).
540